Ne întoarcem un pic la poveşti cu iz de fum (pentru că asta e tot ce rămîne după ce l-ai dat afară şi ai aerisit după el: un damf greu cu miros de stătut, democratic repartizat prin pereți şi în haine).
Sesizînd (în cele din urmă) acest aspect mai puțin chic al fumatului, Unchiul Sam a început să ia măsuri drastice. Iar după ce l-a dat – de ani buni – afară de prin spațiile închise, iată că a început mai nou să-l alerge şi prin parcuri. Deh, e tînăr unchiul, şi poate!
Dincoace de ocean, Coana Europa a început şi ea să-şi pună ordine prin bătătură. Însă ceva mai încet, aşa, potrivit cu vîrsta ei venerabilă. Deocamdată coana mare e la faza cu datul fumului afară din casă. Iar după remarcabilele reuşite din Finlanda şi din Grecia (dar nu numai), a dat se pare lovitura în Spania. Țară care a adoptat de curînd una dintre cele mai dure legi împotriva fumatului (alături de Marea Britanie, Franța şi Italia).
Jose Antonio Arias este posesorul unui bar. Cînd a apărut legea cu pricina, Jose al nostru a văzut roşu înaintea ochilor şi a decis – ca un adevărat şi mîndru spaniol ce se află – să ia taurul de coarne şi să o ignore, permițînd în continuare clienților să fumeze nestingheriți în barul său.
Pentru aceste acte de bravură însă a luat mai întîi o “înțepătură” de vreo 200.000 de dolari (amendă pentru nerespectarea repetată a legii), iar mai apoi a fost de-a dreptul luat pe sus în coarne, de a rămas săracul om suspendat în aer (din momentul în care barul i-a fost închis de autorități pe termen nedeterminat).
Cu onoarea încă nereperată Jose a revenit în cele din urmă la gînduri mai bune, declarînd că va respecta legea din “preocupare pentru cei 16 angajați şi familiile lor”. Drept urmare va redeschide începînd cu luna martie barul, de astă dată fără perdele de fum.
De amendă însă nu-l va scăpa cel mai probabil nimeni, nici măcar Mama Omida. Pentru că la ei, spre deosebire de ceea ce se întîmplă într-o altă țară – nu spun care – europeană, legile chiar se respectă.
Olé!
(povestea aşteaptă de cîteva zile bune pe CNN online, însă au fost alte priorități)
foarte bună vestea, dar dacă am scăpat de coşmaruri după poza articolului cu coşmarul tău, de poza asta sigur nu mai scap…
@Daria B.: cu alte cuvinte, te țin dintr-un coşmar într-altul …
:)) mă distrez de ce i-ai scris mai jos lui Alm. Te anunţ cu uşurare în suflet şi-n glas că am scăpat şi de data asta fără coşmaruri, probabil că pozele de la următorul articol au anihilat efectul ăsteia, sau purpuriul de acolo s-a îmbinat cu cenuşiul de-aici şi a rezultat o neutră cale de mijloc – teren deloc propice coşmarurilor, se pare 😉
@Daria B.: după cum ai observat (sper) încerc să mențin o notă pozitivă; din cînd în cînd însă mai avem nevoie de cîte o scuturătură; părerea mea …
:)) subscriu la ce spune Daria. Fotografiile” lipite “de fiecare articol sunt foarte inspirate ce-i drept dar si cotropitoare.
Doctore , domnia ta vrea sa lipesc pe ecranul laptopului o hartie in dreptul pozei pana citesc articolul ? 🙂
@alm: uită-te în partea cealaltă pînă îl termini 🙂 🙂 🙂