Angelina, fără milă!


Avertisment! 

Acțiunea se petrece în țara în care poți dărîma 3 (trei) turnuri de oțel cu numai 2 (două) avioane!  

Angelina, cu aripi și coarne; sursa: www.teaser-trailer.com

Angelina, cu aripi și coarne; sursa: www.teaser-trailer.com

Angelina lovește, iacătă, din nou. Și din nou, din nefericire, în ea însăși.

A început, cam cu vreo doi ani în urmă, cu sînii. O suspect de bine condusă campanie de presă i-a însoțit îndeaproape fervoarea automutilantă. Iar intimissima ei problemă de sănătate a fost afișată, cu insistență, în văzul tuturor. Poate că – m-am gîndit atunci – celebritatea (ca și noblețea), obligă.

Pentru că altfel nu are, pur și simplu, nici un sens.

A motivat că genetica nu o avantajează, mama și bunica ei fiind, ambele, răpuse de cancer. Dar dacă doctorii ei s-ar fi consultat cu colegii lor danezi sau suedezi, ar fi aflat că nu neapărat genele ne îmbolnăvesc de cancer ci, mai degrabă, felul în care alegem să trăim (celebrul “stil de viață”). Hopa 1!

Cineva i-a calculat și riscul de a face cancer, pentru ambele localizări (sîni și ovare) aflate sub drobul de sare al genelor respective (BRCA1 și BRCA2). Un risc calculat după un model matematic dezvoltat pe baza unor presupuneri. Model care, potrivit chiar autoarelor, rămîne de validat în anii care vin (căci da, stimabililor, modelul respectiv nu este, încă, validat științific). Hopa 2!

Soluția, prezentată ca optimă, a venit cu o incredibilă ușurătate: tăierea răului din rădăcină. De fapt – pentru că răul nu se manifestase încă – extragerea din rădăcină a ceva sănătos (sînii) pentru ca răul să nu aibă unde se aciua. Dar dacă tot se împăcase cu gîndul că-i taie, nu putea să aștepte primul semn că răul dă să scoată capul? Observare, palpare, control medical periodic – unde s-au evaporat dintr-o dată? Tăicuța Hipocrate, cu a lui “Primum non nocere”, e deja desuet? Hopa 3!

În sfîrșit, justificarea de către ea a opțiunii avute a fost prezentată ca suprema dovadă de altruism. Din prea mult drag de alte femei în aceeași situație, vezi bine, Angelina le împărtășește drama ei. Măiestrit intitulată “Alegerea mea medicală”, scrisoarea are însă o mică-mare hibă: în lipsa unei pregătiri medicale minime, alegerea ei nu are cum să fie una medicală ci, cel mult, una personală.
Ceea ce face ca mesajul ei să fie o mare-mare manipulare. Așa, cam ca filmele în care joacă.

Hopa, Penelopa!

Toate cele de mai sus au fost acum reluate, pe baza unui scenariu ca tras la indigou, cu ocazia celei de-a doua lepădări, cea de ovare. Motivare, fundamentare, rezolvare, scrisoare, toți pașii executați ca la carte. În fond, dacă rețeta a ținut la filmul original, de ce să o schimbi la remake?

Așadar, draga noastră Angelina se topește, literalmente, pe picioare. Nu de dor, ci de spaimă. Spaima unei boli pe care ar putea să o aibă. Și pe care (crede ea) o ține departe aruncîndu-i în răstimpuri, de bunăvoie, dumicaturi din propriul ei trup (nu mi-e clar dacă ea sau dublura ei, cu puțin ajutor de la montaj).

Asta e cea mai bună soluție pe care i-o poate oferi medicina din țara ei (cea cu avioanele și cu turnurile, cum spuneam). O țară care, în ciuda purcoiului de galbeni (sau, mă rog, maldărelor de verzișori) aruncați pe apa potomacului, nu are nici cea mai vagă idee despre ce e (cum apare, ce înseamnă) cancerul. Dar pe care se încăpățînează totuși să-l trateze (în cazuri precum și cel al eroinei noastre, chipurile, preventiv). Cu recomandarea, pentru pacienții creduli, de a mai tăia puțin.

De preferat, din ei înșiși.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *