înapoi la pagina de patologie sau direct la pagina principală
Cancer de rinichi (renal)
află mai multe (în limba engleză)
Cancerul de rinichi (renal) afectează anual peste 36.000 de americani, din care mai mult de 12.600, adulți şi copii, îşi pierd viața.
Circa jumătate dintre cazurile nou diagnosticate la adulți sînt localizate, mai exact limitate la rinichi, alte 25% sînt cazuri avansate, iar 25% au extindere regională. În cele din urmă cam jumătate dintre pacienții cu cancer de rinichi vor dezvolta metastaze, riscul acestora fiind legat de dimensiunea tumorii primare.
În anii ’80, aproape 80% dintre cei cazurile de cancer renal erau în stadiu avansat la diagnostic, în timp ce astăzi, datorită metodelor moderne de diagnostic, doar circa 40% dintre pacienți au cancer renal avansat la diagnostic.
Tipuri de cancer de rinichi (renal)
carcinom cu celule renale (CCR) – tumora Grawitz: este cel mai frecvent tip de cancer de rinichi, care poate fi:
– carcinom cu celule clare (peste 80% din cazuri)
– carcinom papilar
– carcinom cromofob
– carcinom de ducte colectoare
tumora Wilms (nefroblastom): apare în copilărie şi reprezintă 95% din cazurile de cancer renal pediatric; este o tumoră rară şi este de regulă vindecabilă.
Simptome de cancer de rinichi (renal)
Datorită localizării rinichilor, este posibil ca cei afectați să nu aibă simptome pînă tumora nu devine destul de mare. Cel mai întîlnit simptom este prezența sîngelui în urină (hematurie), dar asta nu înseamnă neapărat existența unui cancer:
Alte simptome de cancer renal sînt:
– o umflătură sau o formațiune în zona rinichilor
– febră recurentă (repetitivă)
– scădere rapidă în greutate
– jenă sau durere surdă persistentă în partea laterală, abdomen sau zona inferioară a spatelui
– senzație de oboseală sau de lipsă de vigoare
Factori de risc pentru cancer de rinichi (renal)
Cel mai important factor de risc pentru cancerul renal este fumatul. Alți factori sînt:
– vîrsta: cele mai multe cazuri apar după 50 de ani
– sex: bărbații au un risc de peste două ori mai mare pentru cancer renal față de femei
– obezitate
– expunere profesională: la azbest, cadmiu şi cocs
– hipertensiune arterială
– dializă renală pe termen lung
– boala von Hippel Lindau: boală genetică rară în care apar tumori în zone cu multe vase de sînge.
Diagnostic de cancer de rinichi (renal)
Metode imagistice: computer tomograf (CT), ecografie, rezonanță magnetică nucleară (RMN) sau pielogramă intravenoasă (în care se injectează o substanță în căile urinare şi se face apoi o radiografie). Aceste metode sînt utile şi în stadializarea cancerului renal pentru alegerea tratamentului optim.
puncție-aspirație cu ac fin: se face cu un ac lung şi fin cu care se extrage din rinichi o zonă de țesut (biopsie) pentru examinare la microscop.
Tratament
Chirurgie
Metoda chirurgicală pentru tratarea cancerului renal se numeşte nefrectomie. În cancerul renal avansat sau metastatic nefrectomia radicală împreună cu terapia cu interferon poate îmbunătăți prognosticul bolii.
Nefrectomie radicală
Implică scoaterea rinichiului în întregime şi se poate face prin două metode:
chirurgie standard sau “deschisă”: se face o incizie largă prin care se extrage rinichiul.
nefrectomie laparoscopică radicală: este aşa numitul “standard de aur” chirurgical pentru pacienți selecționați cu cancer renal; presupune cîteva incizii mici şi are avantajul unei spitalizări reduse (trei zile față de o săptămînă), o recuperare mai rapidă şi o pierdere mai mică de sînge față de chirurgia standard.
Nefrectomie parțială
Se elimină doar zona de cancer a rinichiului împreună cu o margine de țesut sănătos şi poate fi realizată prin chirurgie deschisă sau laparoscopică (cea din urmă încă în stadiu de dezvoltare). Este recomandată pentru tumori cu dimensiuni de pînă la 4 cm şi are o rată de recurență de circa 5%.
Tehnici de ablație energetice
Este o tehnică chirurgicală minim invazivă ce utilizează căldura sau frigul pentru a trata tumorile pe loc, fără a elimina rinichiul:
crioablație: îngheață tumora la -150 grade Celsius cu un dispozitiv introdus în tumoră; se practică în cazul tumorilor mici, la pacienți cu risc chirurgical.
ablație cu radiofrecvență: similară crioablației, utilizează căldura pentru a distruge celulele tumorale.
Radioterapie (terapie cu radiații)
Radioterapia are un rol limitat în tratamentul cancerului renal, însă poate fi folosită ca tratament paliativ în unele cazuri avansate, pentru reducerea durerii şi a altor simptome.
Chimioterapie
Chimioterapia este în general ineficientă în cancerul renal, dar poate avea un rol în tumorile metastatice extinse la plămîni, oase, creier sau nodulii limfatici, împreună cu chirurgia.
Imunoterapie
Carcinomul cu celule renale (CCR) răspunde foarte bine la imunoterapie, care a devenit standardul terapeutic în stadiul metastatic:
interferon-alfa: se administrează injectabil, posibil chiar de către pacienți; ca efecte adverse pot apărea: sindrom febril (febră, dureri musculare, dureri de cap şi nas înfundat), depresie, oboseală şi greață.
interleukină-2 (IL-2): se administrează intravenos şi necesită spitalizare; pot apărea următoarele efecte adverse: hipotensiune, sindrom febril (febră, dureri musculare, dureri de cap şi nas înfundat), scăderea producerii de urină, greață şi diaree.
Ambele terapii au o rată de răspuns de circa 15%, însă cei care răspund au o evoluție remarcabilă.
Terapii țintite
Tumorile renale au o vascularizație bogată (au multe vase de sînge). Aceste vase se formează printr-un proces numit angiogeneză şi permite tumorii să crească. Un număr de medicamente anti-angiogene au fost dezvoltate pentru a contracara acest proces.