înapoi la pagina de resurse sau direct la pagina principală

Glosar de termeni din oncologie

A

acut: simptome care apar şi evoluează rapid dar care nu durează mult timp.

adjuvant: tratament care se face după tratamentul principal (de regulă se referă la chemotherapie, radioterapie, hormonoterapie sau imunoterapie administrate după chirurgie în scopul de a reduce posibilitatea de revenire a bolii).

ADN (acid dezoxiribonucleic): componente celulare care păstrează informația genetică.

anaplazie: dezvoltare anarhică a celulelor ca urmare a pierderii capacității de diferențiere normală (apare in leucemii si alte procese maligne).

anticorpi: compuşi (proteine) din sistemul nostru imun care recunosc şi atacă substanțele străine organismului (antigeni).

antigeni: substanțe străine organismului care pot determina un răspuns imun.

aplazie: absența congenitală sau dezvoltarea defectuoasă a unui țesut sau a unui organ.

apoptoză: proces prin care celulele se autodistrug ca răspuns la un anumit semnal (moarte celulară programată).

atipie: modificare suspectă a unei celule care necesită investigații suplimentare.

B

benign(ă): tip de tumoră  care nu e cancer (nu invadează țesuturile vecine şi nu se răspîndeşte în alte părți ale corpului).

biologică (terapie): tratament care stimulează sau reface abilitatea sistemului imun (apărarea organismului) de a opri sau încetini dezvoltarea celulelor maligne sau ajută la controlul efectelor adverse (idem imunoterapie).

biopsie: excizia unei porțiuni de țesut pentru a fi examinată la microscop pentru depistarea unui eventual cancer.

brahiterapie: formă de tratament cu materiale radioactive plasate în organism în apropierea celulelor maligne.

C

carcinom: tip de cancer care apare la piele sau la țesuturi care delimitează pe interior sau acoperă organe interne.

chemoprevenție: folosirea de medicamente, vitamine sau a altor agenți pentru a reduce posibilitatea ca un cancer să se dezvolte sau să revină.

chemoterapie/chimioterapie: tratament cu medicamente care distrug celulele canceroase  prin oprirea creşterii sau prevenirea reproducerii lor.

cromozom: componentă microscopică din nucleul unei celule care conține gene.

cronic: boală sau condiție care persistă sau progresează într-un interval lung de timp.

D

displazie: anomalie de dezvoltare a unei celule, a unui țesut, organ sau a unei părți dintr-un organ care poate duce la apariția unui cancer, în anumite condiții.

E

endocrină (terapie): vezi hormonală (terapie).

epidemiologie: ştiință care studiază modelele, cauzele şi controlul bolilor în comunitățile umane (studiul cancerului poate determina cîți oameni au cancer, cine dezvoltă anumite tipuri de cancer, precum şi ce factori, genetici sau de comportament, joacă un rol în dezvoltarea cancerului).

G

ganglion limfatic: organ al sistemului limfatic care joacă un rol fundamental în funcția imunitară (idem nodul limfatic).

genă: porțiune de ADN care conține informația genetică necesară pentru producerea unei proteine. Genele sînt situate pe cromozomi şi sînt unitățile de bază ale eredității.

H

hiperplazie: creştere benignă a volumului unui țesut prin multiplicarea celulelor care îl constituie.

histopatologic (examen): examinare microscopică a mostrelor de țesut pentru detectarea modificărilor celulare (de regulă asigură diagnosticul de certitudine pentru cancer).

hormon: substanță produsă de un organ sau de o glandă, transportată prin sînge şi care produce un efect specific pe alte organe sau glande.

hormonală (terapie): tratament care reduce, blochează sau adaugă hormoni pentru a opri sau încetini dezvoltarea celulelor maligne (idem hormonoterapie sau terapie endocrină).

hormonoterapie: vezi hormonală (terapie).

I

imun (sistem): ansamblul structurilor biologice şi a proceselor dintr-un organism care îl protejează de boli prin identificarea şi distrugerea patogenilor şi a celulelor de cancer.

imunohistochimie: proces de evidențiere a antigenelor din celulele unui țesut prin folosirea unor anticorpi care se leagă specific de acestea.

imunoterapie: vezi biologică (terapie).

in situ: cancer care nu s-a extins în țesuturile din jur. (idem non-invaziv)

invaziv (cancer): cancer care s-a extins în afara țesutului inițial şi se dezvoltă în alte țesuturi sau organe.

L

localizat (cancer): cancer limitat la zona unde s-a declanşat şi nu s-a extins în alte părți ale corpului.

M

malign(ă): tip de tumoră  care invadează țesuturile vecine şi care se răspîndeşte în alte părți ale corpului (dă metastaze).

marker tumoral: substanță aflată la un nivel crescut față de cel normal în sînge, urină sau țesuturi la unii oameni cu cancer (marker specific – indică, cu mare probabilitate, un anume (tip de) cancer; marker nespecific – are un nivel crescut în mai multe tipuri de cancer).

metaplazie: transformarea unui tip de țesut într-un alt tip de țesut cu posibilă evoluție către cancer.

metastază: răspîndirea unui cancer de la locul de formare către alte zone din corp (celulele maligne se desprind din tumora primară şi ajung prin sînge sau prin sistemul limfatic la nodulii (ganglionii) limfatici, creier, plămîni, oase, ficat sau alte organe).

mutație genetică: schimbare în cadrul structurii materialului genetic, produsă fie în cadrul diviziunii celulare, fie sub acțiunea unui agent extern, precum iradierea sau viruşii.

N

necroză/necrobioză: moartea unui tesut survenită de regulă prin stoparea aportului sanguin.

neoadjuvant: tratament administrat înainte de tratamentul principal (poate include chemotherapie, radioterapie, hormonoterapie sau imunoterapie administrate înainte de chirurgie în scopul de a reduce tumora pentru a putea fi extirpată mai bine).

neoplasm: țesut rezultat în urma unui proces neoplazic.

neoplazie: proliferare de celule care nu se mai subordonează controlului fiziologic; o altă denumire pentru cancer.

neutrofil(e): tip de celulă albă din sînge, parte a sistemului imun, cu rol de apărare în infecții.

neutropenie: scădere anormală a numărului de celule neutrofile din sînge.

nodul limfatic: vezi ganglion limfatic.

non-invaziv: vezi in situ.

O

oncogenă: genă normală care în urma unei mutații poate declanşa un cancer.

P

paliativ: tratament fără intenție de vindecare efectuat în scopul atenuării semnelor şi simptomelor de boală şi îmbunătățirii calității vieții pacientului cu cancer.

polip: excrescență a unei suprafețe mucoase care se poate transforma malign în anumite condiții.

precanceros: modificări celulare care pot conduce, în anumite condiții, la cancer (idem pre-malign).

predispoziție: tendința de a dezvolta o boală în anumite condiții (deşi o predispoziție pentru cancer creşte riscul unei persoane de a dezvolta cancer, nu este obligatoriu că va face boala).

pre-malign: vezi precanceros.

prognostic: predicție asupra modului în care va evolua boala.

protocol (terapeutic): plan de acțiune pentru conducerea tratamentului; stabileşte modalități, durate de timp şi obiective pentru tratament (se foloseşte şi la studiu clinic).

R

radiație (terapie): tratament cu radiație de energie înaltă (precum razele X) pentru a distruge celulele maligne (radiație externă – provine de la un aparat exterior corpului; radiație internă sau brahiterapie – materiale radioactive plasate în organism în apropierea celulelor maligne); (idem radioterapie).

radioterapie: vezi radiație (terapie).

recurență: cancer care a revenit după o perioadă de timp în care nu a putut fi detectat (recurență locală – cancer care revine în acelaşi loc ca şi cancerul inițial; recurență regională – cancer care revine în nodulii limfatici apropiați de locul cancerului inițial; recurență la distanță – cancer care reapare după tratament în alte părți ale corpului).

regim (tratament): plan de tratament care include procedurile şi terapiile ce vor fi efectuate, medicamentele cu dozele respective, programul de tratament şi durata acestuia.

remisiune/remisie: dispariția, temporară sau permanentă, a semnelor şi simptomelor de cancer, dar nu neapărat şi a bolii; (remisiune completă – toate tumorile cunoscute au dispărut; remisiune parțială – reducere mai mare de 50% a masei tumorale).

S

sarcom: tip de cancer care apare la țesuturile moi şi de susținere (conjunctiv, osos, cartilaginos, muscular, adipos).

screening: testarea unor persoane sau a unei populații pentru depistarea unei boli sau a unei condiții medicale ce poate avea impact asupra sănătății persoanei respective sau a populației în întregime.

stadiu: evaluare care descrie dimensiunea tumorii de origine şi identifică dacă tumora s-a extins către nodulii limfatici sau către alte părți ale corpului

standard (îngrijire): set de recomandări pentru diagnosticul şi tratamentul unei anumite boli.

standard (tratament): tratament verificat ştiințific, atestat ca fiind sigur şi eficient, adoptat de către comunitatea medicală şi aprobat de autoritățile medicale şi sanitare (numit şi tratament convențional).

studiu clinic: studiu de cercetare care testează metode noi de prevenție şi tratament pentru a afla dacă sînt sigure, eficiente şi superioare standardului curent de îngrijire (cel mai bun tratament cunoscut).

T

testare genetică: analiza ADN-ului unei persoane cu scopul de a detecta o mutație genetică (schimbare) care prezintă un risc sau o predispoziție către cancer.

tumoră: termen generic pentru o structură anormală vizibilă si/sau palpabilă; apare prin cresterea de volum a anumitor tesuturi prin neoplazie sau hiperplazie (atenție – nu toate tumorile sînt canceroase si nu toate cancerele se evidentiaza sub forma unor tumori).

Ț

țintit (tratament): tratament bazat pe diferențele biologice dintre celulele maligne şi cele sănătoase prin “țintirea” genelor defectuoase ale proteinelor care contribuie la dezvoltarea cancerului. Tratamentul atacă celulele maligne fără a le afecta pe cele normale, cu efecte secundare reduse.

V

vindecare: restaurarea completă a stării de sănătate (folosit uneori dacă nu mai există urme de cancer la cinci ani de la tratament).