înapoi la pagina de patologie sau direct la pagina principală
Cancer de col (cervical)
află mai multe (în limba engleză)
Cancerul de col (cervical) este unul dintre cele mai frecvente afecțiuni maligne ale aparatului genital (feminin).
Cele mai multe cazuri de cancer de col sînt cauzate de infecția cu papilomavirusul uman (human papillomavirus – HPV).
Prin folosirea tot mai extinsă a testului Babeş-Papanicolau decesele prin cancer cervical au scăzut foarte mult, o dată cu detecția mai timpurie a acestuia.
Tipuri de cancer de col (cervical)
carcinom cu celule scuamoase: cel mai întîlnit (80-90% din cazuri), se dezvoltă din celulele de suprafață ale colului.
adenocarcinom: circa 10-20% din cazuri, se dezvoltă din celulele glandulare care produc mucus.
Simptome de cancer de col (cervical)
– secreție vaginală cu urme de sînge
– sîngerare după actul sexual
– sîngerare anormală: după menopauză, între menstruații, sau sîngerări menstruale masive
– urinări frecvente
– durere
– umflarea picioarelor (în cazuri mai avansate)
Factori de risc pentru cancerul de col (cervical)
Cancerul de col poate fi prevenit foarte uşor cu teste Babeş-Papanicolau regulate.
Infecția cu HPV – human papillomavirus (papilomavirus uman, un virus cu transmitere sexuală) determină majoritatea cazurilor de cancer de col (cervical). HPV poate fi:
cu risc scăzut – tulpinile 6 şi 11; unele tulpini determină negi (veruci) genitali (circa 90% din cazuri).
cu risc ridicat – tulpinile 16 şi 18, pot stimula apariția celulelor precanceroase de col; determină circa 70% din cancerele cervicale dar şi, în mai mică măsură, cancer vaginal sau vulvar.
Alți factori de risc:
vîrsta: apare cel mai frecvent la femei peste 40 de ani (leziuni precanceroase apar la femei mai tinere).
fumat: în special la femeile infectate cu HPV.
comportament sexual: parteneri sexuali multipli, parteneri cu risc înalt, debut sexual la o vîrstă tînără.
lipsa testului Babeş-Papanicolau: împiedică depistarea celulelor precanceroase.
boli cu transmitere sexuală (BTS): femeile cu BTS au un risc crescut.
expunere la dietilstilbestrol (DES) înainte de naştere: risc crescut.
infecție HIV: risc crescut prin afectarea sistemului imun.
sistem imun slăbit: femei cu transplant sau în tratament cu steroizi au risc crescut.
Prevenirea cancerului de col (cervical)
Vaccinul HPV
Vaccinul HPV are potențialul de a preveni cancerul de col. Se recomandă vaccinarea de rutină între 11 şi 26 de ani, cel mai bun efect fiind la 11-12 ani. Se administrează 3 doze pe durata a 6 luni.
Testul Babeş-Papanicolau
Este un test de screening care evidențiază celulele cervicale anormale. La femeile în postmenopauză testul poate detecta celule glandulare care pot indica un cancer de endometru. Testarea trebuie începută la 3 ani după începerea vieții sexuale dar nu mai tîrziu de 21 de ani.
Diagnosticul cancerului de col (cervical)
Deoarece cancerul cervical este relativ uşor de tratat, apar mereu noi metode de detecție, precum spectroscopia cu fluorescență (examinarea colului în lumină fluorescentă).
Teste şi proceduri
colposcopie: se face cu un instrument numit colposcop (un fel de microscop).
biopsie: prelevarea unei zone de țesut suspect pentru examinare la microscop; biopsia poate fi:
– puncție-biopsie : se face cu un ac şi de regulă nu necesită anestezie.
– chiuretaj endocervical: se face cu o chiuretă (spatulă) sau cu o perie moale, fără anestezie.
– excizie cu ansa: se face cu o sîrmă încălzită şi necesită anestezie.
– conizație: se recoltează o zonă mai mare de țesut suspect (biopsie) în formă de con pentru o examinare de profunzime; necesită anestezie locală sau generală.
– cistoscopie şi proctoscopie: se face cu un tub subțire flexibil care se inseră în vezica urinară (cistoscopie) sau în anus (proctoscopie), dacă se suspectează un cancer de col invaziv.
Imagistică
radiografie toracică: poate detecta metastazele pulmonare.
tomografie computerizată: poate detecta metastaze; permite prelevarea de biopsii ghidate.
rezonanță magnetică nucleară (RMN): oferă imagini extrem de precise.
Tratamentul cancerului de col (cervical):
Depinde de:
– stadiul cancerului
– dimensiunea tumorii
– dorința pacientei de a avea copii
– vîrsta şi starea de sănătate a pacientei
Tratamentul la gravide poate fi amînat pînă la naşterea copilului dacă sarcina e în trimestrul 3 sau cancerul cervical e detectat într-un stadiu incipient.
Chirurgie
Leziuni precanceroase de mici dimensiuni
criochirurgie (crioterapie): distruge celulele precanceroase prin înghețare.
chirurgie laser: metodă foarte precisă; nu este folosită în cancerul invaziv de col.
excizia cu ansă: utilizează curent electric transmis cu o buclă subțire de sîrmă; se face cu anestezie locală şi permite prelevarea de biopsii.
conizație: se extrage o zonă de țesut în formă de con; este folosită pentru tumori mici şi conservă capacitatea de a avea copii.
histerectomie: se extirpă uterul şi colul; se face pentru cancer de col cu o adîncime de sub 3 mm.
salpingo-ooforectomie bilaterală: se scot ovarele şi trompele o dată cu uterul (femei aproape de menopauză).
Leziuni de cancer cervical de mari dimensiuni
trachelectomie: se extirpă colul şi țesutul din jur cu păstrarea uterului, la femeile care vor să nască (tumori sub 2 cm mărime).
histerectomie radicală: se extirpă colul, uterul, parte din vagin, eventual ovare şi trompe).
Radioterapie (terapie cu radiație)
Cel mai adesea se face în locul chirurgiei. Cîteodată e necesară după chirurgie, pentru a reduce riscul de recidivă. Poate fi:
terapie cu radiație externă: raze produse de un dispozitiv extern corpului.
terapie cu radiație internă: utilizează implanturi inserate prin vagin în cervix (col) chiar lîngă tumoră, sub anestezie (se mențin cîteva zile).
Chimioterapie (citostatice)
Se face chimioterapie regională (se administrează direct pe col) în completarea radioterapiei, la majoritatea pacientelor cu cancer de col.