Extras din Fred EVRARD, “Călugăr sau Războinic”

tradus de Daniel

I. Condiționare socială, alimentară şi religioasă

a. Recunoaşterea propriei condiționări şi dependențe

– Condiționare socială

Primul pas spre iluminare este cel de a-şi recunoaşte propria dependență şi condiționarea noastră socială: latura superficială a persoanei noastre, “eu-l”, nu este reflecția propriului sine superior şi profund, ci un amalgam de cunoştințe dobândite, de la părinți, profesori  şi de la alte persoane pe care le-am întâlnit, în special în decursul copilăriei.

Vine apoi conştientizarea faptului că societatea de consum ne dictează regulile sale. A-şi da seama de tot ce ni se impune, prin încurajare sau interzicere (psihologii o ştiu prea bine: Omul e atras de interdicție ca fluturele de lampă).

Campaniile de prevenție, de exemplu, chiar dacă în aparență pozitive, se pot transforma cu uşurință în mecanisme de manipulare. Tutunul, alcoolul şi războaiele (deci sănătatea noastră deficitară) sunt subvențiile principale ale oamenilor noştri politici.

Proasta noastră sănătate întreține economia mondială (războaie, medicina, industriile farmaceutice şi agro-alimentare [care au acelaşi client], psihiatri şi psihoterapeuți de toate soiurile, datoria externă a țărilor în curs de dezvoltare create pentru cumpărarea hranei, medicamentelor [ambele perimate] şi armelor etc).

Dacă mâine fiecare ființă umană de pe Pământ ar trăi în pace, având o excelentă sănătate, economia mondială s-ar prăbuşi.

Iată câteva mici anecdote, apropo de dezvoltarea tehnologică a ecranelor cu tuburi catodice (TV, calculatoare, jocuri video):

– In 1987, OMS a publicat, apropo de tuburile catodice, rezultatele cercetărilor profesorilor Johansson şi Aronsson, de la Biroul Suedez al Sănătății:

“După 4 ore în fața unui ecran, curba de secreție a adrenalinei se inversează, plasând persoana sub saturația unui hormon de stres pentru următoarele 12 ore”

– În 1990, lucrările profesorului Marcel Rufo (facultatea de medicină Marsilia), demonstrează clar că expunerea copiilor la ecranele de TV sau calculator pentru mai mult de 50’/zi rezultă în rezultate şcolare divizate prin 3, o capacitate de concentrare şi memorizare divizată prin 5, manifestări de agresivitate multiplicate cu 3.

– Celebrul “Jurnal American de Medicină Industrială” raportează în 1998 că femeile gravide care lucrează în fața unui ecran au de două ori mai multe riscuri de avort spontan decât celelalte.

– În “Science et Vie” nr. 888 din septembrie 1991 putem citi: “… Câmpurile electromagnetice (ale calculatoarelor) reduc secreția de melatonină, un hormon esențial care participă la echilibrarea sistemului imunitar uman.

Dar, ce să-i faci … cum îmi zicea un vecin: “Dacă toată lumea face aşa, nu poate fi chiar rău. Altfel am fi deja morți cu toții”. Seneca, mare filozof roman din secolul I, ne prevenise totuşi:

“Eroarea multiplicată nu se transforma în adevăr” .

Şi Confucius :

“O țară trebuie sa aibă îndeajuns de multă hrană, să fie bine protejată iar guvernul să se bucure de încrederea poporului. Hrana şi soldații sunt mai puțin importante, căci, dintotdeauna, moartea e inevitabilă, dar dacă poporul îşi pierde încrederea în conducători, atunci nu mai e speranță.”

Încă mai rezistă câteva grupuri marginale care, vrând să trăiască altfel, sunt imediat categorisite ca “secte” de către mass-media manipulată (politic şi financiar).

– Condiționare alimentară

Ar trebui să fim de rea credință ca să nu recunoaştem că nu mâncăm ce ne place, ci ceea ce ni se spune să mâncăm (sau ceea ce suntem condiționați să ne placă).

Industria agro-alimentară, a cărei putere economică planetară controlează popoarele şi guvernele, ne dictează prin publicitate, legi, label-uri (etichete), ca şi prin cercetarea pseudo-ştiințifică a cărei principal acționar este, obiceiurile noastre alimentare.

Rețelele de supermarketuri se comportă după bunul lor plac, fără nici un scrupul, şi se joacă de-a dreptul cu sănătatea clienților lor.

Am în fața mea, în momentul în care scriu, o persoană care lucrează la raionul de mezeluri al unui supermarket, foarte cunoscut şi răspândit în regiunea pariziană, şi care îmi împărtăşeşte, “în direct”, faptele imorale la care este martor în fiecare zi: date de expirare nerespectate şi etichete schimbate, produse perimate ascunse înainte de vizitele inspectorilor de igienă, apoi reservite clienților o oră mai târziu, fără să mai vorbim de armatele de avocați angajați să ocolească legile şi să-i ajute să bombardeze şi mai mult alimentele cu coloranți chimici şi stabilizatori (altfel, ar dansa în farfurie) etc.

Poate ați râs, acum 30 de ani, la filmul “Aripioară sau picior” (cu Luis de Funes) … ei, acum puteți tremura de frică!

Suntem cu toții mai mult sau mai puțin dependenți de credințe eronate (în special în domeniul nutriției) şi aş putea multiplica exemplele de erori, gen: “Laptele e plin de calciu, e bun pentru sănătate”.

În realitate, persoanele care consumă lapte de vacă au un % de calciu sanguin inferior celor care consumă regulat legume verzi.

Ființa umană e singurul mamifer care bea laptele altei specii, şi asta după “înțărcare”. Laptele de vacă conține toate elementele nutritive indispensabile creşterii unui vițel între 0 şi 1 an (care de altfel are 2 stomacuri). Problemele datorate consumului lui de către om (astm, alergii, bronşite etc) nici nu mai trebuie demonstrate, iar popoarele care nu consumă lapte animal au o rată a cancerului digestiv net inferioară mediei mondiale.

Doar laptele de mamă e indispensabil micilor omuleți: e cel mai bun aliment pentru bebeluşi. Laptele matern şi în special colostrumul (laptele din primele 10 zile) e bogat în elemente protectoare contra infecțiilor, iar copiii hrăniți la sân vor fi mai robuşti şi mai puțin expuşi alergiilor decât ceilalți.

Să îndopi populația permite să o controlezi mai bine: pe când sistemul digestiv trebuie sa facă față câtorva ore de muncă datorată absorbirii unei mese prea bogate, prea “chimice” sau dezechilibrate, creierul se epuizează trimițând energia necesară digestiei. În timpul acesta nu mai are şi forța să gândească, ceea ce reduce momentan, şi de manieră iluzorie, angoasele şi problemele vieții cotidiene. Doar micile industrii “Bio” şi medicina alternativă (nerecunoscută de Ministerul Sănătății, evident), încă mai scapă manipulării: de unde şi supra-taxele şi prețurile aproape inaccesibile pentru publicul larg.

Hipocrate ne povățuia, acum 2500 ani: “Alimentele să fie singurul tău medicament !”

Iată câteva sfaturi dietetice, uşor de integrat în cotidian:

– Alegeți alimente proaspete, complete şi de preferință bio (sau din propria dvs. grădină);

– Evitați să mâncați prea multe cereale (în special grâul, foarte acidifiant);

– Mâncați puțin (sau deloc) produse de origine animală (carne, lapte şi subproduse);

– Mâncați zilnic câteva alimente crude;

– Mâncați alimente biogenice (grăunțe încolțite, “gelee royale” [cred că e lăptişor de matcă], alge).

– Evitați pe cât posibil:

1. Zahărul alb, rafinat şi derivatele sale;

2. Faina albă;

3. Conservele;

4. Carnea “roşie” (de mamifere);

5. Produsele lactate pe bază de lapte de vacă;

6. Alcool, cafea, sodas (sucurile la cutie, acidulate sau nu), siropuri.

Consumul de carne, care e unul din factorii de mortalitate cei mai importanți în Occident, a atins un prag alarmant, iar bolile care sunt legate de el (cardio-vasculare, cancer, obezitate) nu vor face decât să crească dacă o conştientizare individuală şi colectivă nu se produce rapid.

Carnea e una dintre otrăvurile cele mai frecvent îngurgitate de om. Ea conține doze enorme de acid uric (eliminate în mod normal prin urina animalului), iar bacteriile care provoacă putrefacția prezente în colonul animalului traversează pereții intestinali după abataj şi se răspândesc în carne (ceea ce o face, fiind mai moale, sa pară mai fragedă). Bacteriile cărnii moarte au aceleaşi caracteristici şi sunt în proporție mai mare decât în bălegar. Miam-miam.

În cartea “Putere nelimitată”, Tony Robbins subliniază malițios: “Ştiți ce au în comun Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel, Leonardo da Vinci, Newton, Voltaire, B. Franklin, Edison, Gandhi, Dalai Lama ? Toți vegetarieni. Frumos ansamblu, bun de imitat, nu ?”

Este totodată primordial să fie respectat echilibrul acido-alcalin. În zilele noastre, din cauza obiceiurilor noastre alimentare şi a vieții pe care o ducem, echilibrul acido-bazic este rupt; din ce în ce mai mai mult tindem spre o acidificare.

Acidifierea sângelui care rezultă este sursa a multe probleme de sănătate. Mulți oameni sunt atinşi dar, neştiind cauzele veritabile ale acestor probleme, le e dificil (ca şi medicului lor) să găseasca tratamentul adecvat.

Efectele nocive cele mai curente ale acidifierii sângelui sunt:

– Lipsa cronică de energie;

– Oboseală şi senzație de frig;

– Dificultate de a recupera după efort;

– Tendințe depresive;

– Gingiile inflamate şi sensibile;

– Sensibilitate a dinților la rece, cald, acid;

– Carii şi friabilitate a dinților;

– Păr fără tonus, căderea părului;

– Dureri (arsuri) rectale şi urinare;

– Pielea uscată, fisurată sau crăpată, eczeme seci;

– Unghii fragile, casante, de-dublate (?), cu dungulițe sau pete;

– Crampe şi spasme musculare;

– Dureri articulare;

– Inflamarea nervului sciatic;

– Sensibilitate ridicată la durere;

– Mare receptivitate la infecții;

– Slăbiciune metabolică în fața acizilor.

Silueta noastră este şi ea afectată de către dezechilibrul acido-bazic; în caz de “prea acid”, e foarte uşor să te îngraşi şi foarte dificil să slăbeşti; aciditatea amenință organele interne şi singura apărare a corpului contra atacurilor acide este să facă provizii de grăsime. El, corpul, se protejează de arsurile acide grație acestei pături de grăsime cu care înconjoara organele interne.  Persoana intră atunci într-un cerc vicios şi, oricare ar fi regimul şi consumul energetic, este aproape imposibil să te debarasezi de kilogramele în plus.

Alimentele pot fi divizate în 2 mari grupe: alimente acidifiante şi alimente alcalinizante. Corpul are nevoie de ambele tipuri. Dar cele alcalinizante trebuie să predomine asupra celor acidifiante.

[Un aliment cu gust “acid” nu e neapărat şi “acidifiant”. Acidul citric al lămâiei, de exemplu, va da, după digestie, un reziduu alcalin. Acizii săi sunt volatili şi uşor de exhalat prin plămâni. Lămâia, deci, e un aliment alcalinizant (!)].

Iată o listă (incompletă) a celor 2 grupe de alimente:

În cap de listă a alimentelor foarte acidifiante, deci nefaste pentru Om,  se află:

– Carnea

– Alcoolul

– Cafeaua

– Zahărul

– Grâul (în exces – a mânca grâu în fiecare zi nu e deloc recomandat)

“Dar eu ce mai mănânc atunci ? Nu-mi mai rămâne nimic !”, strigă alarmat bietul occidental al secolului XXI.

“Tot restul”, îi răspunde dieteticianul avizat.

“Dar eu ce plăcere mai am ?”, revine omulețul nostru modern-occidental terorizat.

“Plăcerea nu se află în farfuria ta, mâncăule, şi încă mai puțin în paharul tău, ci în calitatea vieții pe care o duci, în bucuria de fiecare zi de a fi în plină formă şi sănătate”, îi răspunde înțeleptul.

Sa fim clari, ar fi stupid să condamnăm plăcerea pe care o resimțim prin alimentație; în schimb, a deveni dependent de această plăcere e periculos. Trebuie totodată vegheat ca hrana-plăcere să nu devină o otravă pentru organism şi ca momentele de plăcere efemeră să nu se substituie bucuriei de a-ți trăi viața din plin.

{şi pentru că Fred e profesor de arte marțiale, iar cartea se adresează mai întâi elevilor lui,  încheie cu: }

Atunci când sunteți un practicant de arte marțiale, mâncați doar alimentele de care aveți nevoie. Nu vă atingeți de alimentele care nu vă aduc nici un beneficiu, în calitatea voastră de practicant”.

Bruce Lee.