înapoi la pagina de patologie sau direct la pagina principală
Cancer de colon
află mai multe (în limba engleză)
Cancerul de colon (colorectal) este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, în special în țările dezvoltate (locul 3 în SUA).
Cancerul de colon afectează în mod egal bărbații şi femeile, însă cancerul rectal este mai întîlnit la bărbați.
Dacă este descoperit din vreme, cancerul colorectal are circa 90% şanse de vindecare.
Simptome
- sîngerare rectală
- sînge prezent în scaun (materii fecale) sau în toaletă după folosire
- diaree prelungită
- schimbări în mărimea sau forma scaunului (materii fecale)
- dureri abdominale sau crampe în zona inferioară a abdomenului (pîntece)
- senzație de disconfort sau nevoia imperioasă de a defeca
Factori de risc
Există mai mulți factori de risc ce pot favoriza dezvoltarea unui cancer de colon, printre care:
vîrsta: cancerul de colon e întîlnit mai frecvent la oameni peste 50 de ani.
istoric familial: risc crescut dacă cineva din familie (în special părinte sau frate) are sau a avut cancer de colon sau polipoză adenomatoasă.
istoric personal: risc crescut pentru cei cu boală inflamatorie intestinală (boală Crohn sau colită ulcerativă), cancer de colon sau polipoză adenomatoasă.
greutate: lipsa de activitate fizică şi obezitatea.
dieta: o alimentație cu multe grăsimi (în special cele de origine animală); consumul de fructe şi legume se consideră că reduce riscul.
fumatul şi alcoolul: risc crescut prin fumat sau consum de alcool.
Reducerea riscului
- consumul a cel puțin cinci fructe sau legume pe zi
- limitarea consumului de grăsimi la maximum 30% din totalul zilnic de calorii
- practicarea regulată de exerciții fizice
- menținerea greutății în limite normale
- renunțarea la fumat
- limitarea consumului de alcool
Screening (depistare precoce)
- colonoscopie: la fiecare 10 ani
- test de sîngerare fecală ocultă (ascunsă) sau test fecal imunochimic: anual
- sigmoidoscopie flexibilă: la fiecare cinci ani
- radiografie cu dublu contrast: la fiecare cinci ani
Diagnostic
test de sîngerare fecală ocultă: materiile fecale sînt examinate pentru urme de sînge care nu sînt vizibile cu ochiul liber.
test fecal imunochimic: detectează proteine care aparțin sîngelui în materiile fecale.
sigmoidoscopie: vizualizare a rectului şi a colonului inferior cu un tub flexibil; se pot preleva biopsii.
colonoscopie: un colonoscop este un sigmoidoscop mai lung, cu care se poate examina întregul colon.
colonoscopie virtuală: se introduce aer în colon şi se face tomografie sau examen RMN.
radiografie cu dublu contrast: radiografie cu raze X după administrare de bariu.
examen rectal manual: se face manual, prin palpare, de către doctor.
antigen carcinoembryonic (CEA): un test de sînge care determină prezența CEA; măsoară dezvoltarea tumorii sau eventuale recidive.
Stadializare
(Sursă: National Cancer Institute)
stadiu 0: celule anormale localizate la suprafața colonului sau rectului; denumit şi carcinom in situ.
stadiu I: cancerul a trecut în alte straturi; denumit şi cancer de colon Dukes A.
stadiu II: denumit şi cancer de colon Dukes B.
- stadiu IIA: cancer extins în țesuturile din jurul colonului sau rectului.
- stadiu IIB: cancer extins la organe vecine şi/sau la peritoneu.
stadiu III: denumit şi cancer de colon Dukes C.
- stadiu IIIA: cancer extins la trei noduli limfatici.
- stadiu IIIB: cancer extins la trei noduli limfatici şi organe vecine sau peritoneu.
- stadiu IIIC: cancer extins la patru sau mai mulți noduli limfatici locali.
stadiu IV: cancer extins la alte părți ale corpului, precum ficatul şi plămînii; denumit şi cancer de colon Dukes D.
Tratament
Chirurgie
Este cea mai folosită metodă de tratament în cancerul de colon şi rect. În funcție de stadiul şi de localizarea tumorii, sînt utilizate mai multe metode:
excizie locală: tumorile mici sînt extirpate prin chirurgie minim invazivă.
polipectomie: polipii suspecți sau maligni din colon sînt eliminați prin colonoscopie.
colectomie: se extirpă chirurgical zona de colon afectată de cancer împreună cu o zonă de țesut sănătos iar capetele rezultate sînt cusute la un loc; mai este denumită hemicolectomie sau rezecție segmentală.
rezecție şi colostomie: dacă cele două capete de colon nu se pot reuni, se face un orificiu la piele (stomă) şi se ataşează la segmentul de colon; poate fi temporară, pentru a permite refacerea intestinului, sau permanentă (15% din cazuri).
Radioterapie (terapie cu radiație)
Radioterapia este folosită pentru a distruge celulele de cancer care rămîn după chirurgie sau pentru atenuarea simptomelor.
Chimioterapie
Chimioterapia poate fi folosită înainte (pentru a reduce tumora) sau după chirurgie. De regulă nu este eficientă în cancerul de colon avansat sau recurent.
Terapie țintită
Foloseşte medicamente de ultimă generație care distrug celulele de cancer fără a le afecta pe cele sănătoase.
2 septembrie 2010 at 23:25
Mama mea a fost diagn cu cancer de colon ascendent;s-a facut operatia,biopsia,etc;rez este T3N2M0;a fost adenocarcinom mucilaginos moderat diferentiat;4 din 29 de ganglioni au metastaze;nu e prins tesutul adipos;exista invazie perinervoasa;
sfatuiti-ma unde sa fac chimiot,la iasi,cluj,bucuresti?Unde e mai bine? Ce sanse sunt sa nu faca totusi metastaze?
Sunt farmacist,am anumite cunostinte medicale,stiu ca lumea se plange de iasi;dr tarcoveanu a operat,e un om minunat;acum ne-a recom pe prof Carasevici pt oncolol,ajutati-ma cu o parere,please
3 septembrie 2010 at 0:01
@zlate elena simona: îmi pare rău să aud de necazul mamei dvs.; în ce priveşte continuarea tratamentului, eu zic să mergeți pe mîna celui care a operat-o; dacă spuneți despre el că este un om minunat, cu siguranță vă trimite la un om de aceeaşi factură; nu îl cunosc personal pe dr. Carasevici, însă ştiu că este foarte respectat în Iaşi; sînt sigur că vă poate ajuta la fel de bine ca şi doctorii de la cluj sau bucureşti; cît despre metastaze, înțeleg că e un neoplasm moderat diferențiat, ceea ce înseamnă că nu e foarte agresiv; pe de altă parte, faptul că există o invazie nervoasă mă face să cred că nu s-a putut extirpa complet tumora; cea mai bună evaluare, precum şi un prognostic realist, le va face medicul care are toate datele cazului; sper că v-am fost de ceva ajutor, cele bune.
Trackbacks
10 iunie 2010 at 13:43
16 iunie 2010 at 11:37
18 iunie 2010 at 21:07
22 iunie 2010 at 21:29
24 iunie 2010 at 15:00
2 iulie 2010 at 20:34
8 iulie 2010 at 20:00
15 iulie 2010 at 20:22
22 iulie 2010 at 20:03
29 iulie 2010 at 17:51
29 iulie 2010 at 20:40
16 august 2010 at 10:19
20 august 2010 at 20:14
25 august 2010 at 20:03
27 august 2010 at 20:03
28 august 2010 at 20:28
9 septembrie 2010 at 0:22
9 septembrie 2010 at 11:38
11 septembrie 2010 at 14:38
5 octombrie 2010 at 1:17