înapoi la pagina de patologie sau direct la pagina principală
Cancer de sîn
află mai multe (în limba engleză)
Cancerul de sîn este unul dintre cele mai frecvente cancere, alături de cel pulmonar. În SUA s-a estimat că una din opt femei va fi afectată de cancerul de sîn pe durata vieții.
Bărbații sînt şi ei susceptibili de a face cancer de sîn, însă cu o frecvență mult mai mică.
Din fericire sînt din ce în ce mai mulți supraviețuitori cu cancer de sîn, iar numărul de cazuri noi este în scădere.
Tipuri
carcinom ductal – tipul cel mai întîlnit, se formează din celulele canalelor prin care circulă laptele.
carcinom lobular – apare în lobuli, glandele unde se formează laptele.
cancer de sîn inflamator – formă rară, agresivă, cu origine în sistemul limfatic; deoarece nu formează noduli, se simte mai greu la palpare.
Simptome
– nodul sau formațiune necunoscută care apare în sîn
– noduli limfatici măriți la subraț
– modificări de mărime, formă, aspect sau culoare a (pielii) sînului
– roşeață a pielii
– deformarea sau încrețirea pielii (arată cu o coajă de portocală)
– modificări ale sfîrcului sau scurgeri
– formarea de cruste la nivelul pielii (solzi de peşte)
– sfîrcul îşi modifică orientarea
Factori de risc
– vîrsta – peste 50 de ani (cel mai important factor).
– istoric familial – mamă, soră, fiică cu cancer de sîn sau de ovar.
– hormoni / naşteri – prima menstruație înainte de 12 ani; menopauză apărută după 55 de ani; nici o naştere pînă la vîrsta de 30 de ani; tratament hormonal după menopauză.
– biopsie anterioară – rezultat anormal.
– educație / status socioeconomic – ridicat (mai puțini copii, primul după 30 de ani).
– greutate – obezitatea sau creşterea în greutate după menopauză.
– modificări genetice – prezența genelor BRCA1 şi BRCA2 (5-10% din cazuri).
alți factori de risc:
– folosirea de contraceptive orale
– dietă bogată în grăsimi saturate (de origine animală)
– inactivitate fizică
– consum de alcool (mai mult de o băutură alcoolică pe zi)
Teste de screening (depistare precoce)
examinare clinică a sînului – se face de către medic, manual, pentru detectarea nodulilor sau a modificărilor la ambii sîni; trebuie făcută la fiecare 3 ani începînd de la 20 de ani şi în fiecare an după 40 de ani.
mamogramă – fiecare sîn este plasat între 2 plăci fotografice şi radiografiat cu raze X; mamograma trebuie făcută anual după 40 de ani şi mai devreme dacă există factori de risc.
Diagnostic
biopsie: mostră de țesut suspect prelevată pentru examinare la microscop, poate fi:
biopsie chirurgicală: – excizională: întreaga tumoră este extirpată.
– incizională: este extirpată doar o porțiune de tumoră.
biopsie aspirativă cu ac fin: un ac subțire este introdus în tumoră; poate detecta celule maligne însă necesită biopsii adiționale în caz de suspiciune de cancer.
biopsie cu ac gros (trocar): este folosit un ac mai gros pentru a extrage o mostră cilindrică de țesut.
mamogramă diagnostică: similară cu mamograma de screening, dar cu o imagine mai în detaliu a țesutului mamar.
rezonanță magnetică nucleară (RMN): imagine formată în cîmp magnetic şi prelucrată pe computer.
ecografie: imagine obținută cu ultrasunete pe un monitor.
biopsie de ganglion santinelă: în cancer de sîn, primii noduli afectați sînt cei de la subraț; chirurgul injectează în tumoră o substanță care apare în nodulii limfatici; nodulul care absoarbe cel mai bine culoarea este “ganglionul santinelă”; chirurgul excizează toți nodulii colorați dar îi lasă pe ceilalți pentru a preveni efecte adverse precum limfedem.
Stadializare
(sursa: National Cancer Institute – SUA)
Evaluează extinderea cancerului pentru a se stabili un tratament corect pentru fiecare pacient.
stadiu 0 (carcinom in situ): cancer care nu s-a extins de la locul de origine.
stadiu I: cancer format (tumoră pînă în 2 centimetri localizată la sîn).
Cancer de sîn stadiu I
stadiu IIA: tumoră pînă în 2 cm şi extinsă la nodulii limfatici de la subraț sau tumoră între 2 şi 5 cm dar fără extindere la ganglionii limfatici.
Cancer de sîn stadiu II A
stadiu IIB: tumoră între 2 şi 5 cm care s-a extins la ganglioni sau tumoră peste 5 cm fără afectarea ganglionilor.
Cancer de sîn stadiu II B
stadiu IIIA: cancer extins şi la alte grupe de ganglioni limfatici din apropierea sînului.
Cancer de sîn stadiu III A
stadiu IIIB: tumoră de orice mărime extinsă la peretele toracic.
Cancer de sîn stadiu III B
stadiu IIIC: tumoră de orice mărime extinsă la peretele toracic, pielea sînului, alte grupe de ganglioni (poate fi operabil sau inoperabil).
Cancer de sîn stadiu III C
stadiu IV: cancer extins la alte organe, cel mai frecvent la oase, plămîni, ficat sau creier.
Cancer de sîn stadiu IV
Tratament
Chirurgie: este cea mai folosită metodă de tratament şi poate fi:
mastectomie: unul sau ambii sîni sînt extirpați în întregime, împreună cu ganglionii afectați; în circa 80% din cazuri se face reconstrucție sau implant de sîn.
chirurgie conservatorie: se conservă țesutul sănătos (de regulă la tumori de stadiu I-II), prin următoarele tehnici:
lumpectomie: se extirpă tumora împreună cu o mică zonă de țesut sănătos.
mastectomie parțială: se extirpă tumora împreună cu o zonă de țesut sănătos, fascia musculară şi ganglionii afectați de la subraț.
Radioterapie (radiație): în cancerul de sîn se folosesc două tipuri de radioterapie:
radiație externă: cinci zile pe săptămînă pentru cîteva săptămîni.
radiație internă: implanturi de plastic cu material radioactiv direct în tumoră (necesită spitalizare).