melanom malign


înapoi la pagina de patologie sau direct la pagina principală

Melanom  malign

află mai multe (în limba engleză)

Melanomul malign este o formă de cancer de piele care apare în melanocite, celulele care produc pigmentul care dă culoarea pielii.

Melanomul malign apare de regulă ca o pată neregulată maro, neagră şi/sau roşie sau ca o aluniță care începe să-şi schimbe culoarea, mărimea sau forma.

Deşi reprezintă doar 3% din cazurile de cancer de piele, melanomul malign are cea mai mare rată de metastazare şi de decese. Dacă este diagnosticat devreme, melanomul malign poate fi vindecat.

Tipuri de melanom malign

Melanom malign cutanat

melanom malign superficial: cea mai întîlnită formă de melanom (70% din cazuri), cu origine într-o aluniță pre-existentă.

melanom malign nodular: a doua formă ca frecvență (15-30% din cazuri), mai agresivă şi cu o dezvoltare mai rapidă decît forma superficială.

melanom malign lentiginos: apare sub forma unor leziuni mari, plate, cel mai frecvent în zona feței la femeile peste 50 de ani cu ten deschis (circa 4-10% din cazuri, cu risc scăzut de metastazare).

melanom malign lentiginos acral: apare pe palme, tălpi sau sub unghii (2-8% din cazuri la pacienții cu ten deschis şi pînă la 60% la cei cu ten închis); este extrem de agresiv, cu un diametru mediu de 3 cm.

Melanom malign mucos

Melanomul malign mucos este rar (circa 1% din cazuri) şi apare în mucoase (țesutul care căptuşeşte organele cavitare); de aceea este greu de detectat, dar chiar diagnosticat şi tratat are un prognostic rezervat.

Melanom malign ocular

Deoarece ochiul conține melanocite (celule care produc pigment), este şi el expus la melanom malign.

Simptome de melanom malign

– schimbări ale pielii precum o pată nouă sau una care îşi schimbă mărimea, forma sau culoarea

– leziune care nu se vindecă

– pată sau leziune care se modifică (aspect, mîncărimi, duritate sau durere)

– umflătură mică, netedă, lucioasă, palidă sau ceroasă

-umflătură roşie, fermă, care poate sîngera sau prinde crustă

– pată netedă, roşie care este aspră, uscată sau solzoasă

    Factori de risc pentru melanom malign

    expunere la soare: este cauza a circa două treimi din cazuri (bronzarea artificială are un risc similar).

    ten deschis: persoane cu păr blond sau roşu, piele albă, ochi albaştri sau verzi şi tendință la arsuri solare.

    melanom anterior: pentru supraviețuitorii de melanom, riscul pentru un alt melanom este de 3-7%.

    alunițe (nevi): prezența unui număr mare de alunițe benigne induce un risc crescut.

    istoric familial/factori genetici: cel puțin patru gene ar putea juca un rol în apariția melanomului.

    sindrom de alunițe atipice şi melanom: cunoscut anterior ca sindromul nevului displazic, este caracterizat de un număr mare de alunițe atipice, care pot indica un risc ridicat.

    Cum reducem riscul de melanom malign

    folosim loțiune: se recomandă un factor de protecție 15 sau mai mare, aplicat cu 30 minute înainte de expunere.

    stăm la umbră: nu ieşim din casă între orele 10:00 a.m. şi 4:00 p.m.

    ne acoperim: purtăm cămaşă cu mîneci lungi şi pantaloni sau fustă lungi.

    purtăm pălărie: alegem una cu boruri late.

    purtăm ochelari: există ochelari ieftini care ne pot proteja ochii de efectul nociv al razelor ultraviolete.

    protejăm copiii: cei sub 6 luni nu trebuie expuşi deloc la soare, cei mai mari trebuie învățați să folosească crema de soare.

    nu ne bronzăm artificial: nu există bronz sigur, bronzarea artificială e la fel de nocivă ca cea naturală.

    Diagnostic de melanom malign

    Screening (depistare precoce) pentru melanom malign

    Să învățăm împreună ABC-ul melanomului malign:

    Asimetria leziunii: alunița are zone care arată diferit?

    Barieră (margini) cu iregularități: sînt marginile formațiunii neregulate?

    Culoare variabilă: este leziunea un amestec de negru, albastru, roşu şi alb?

    Diametru: este alunița mai mare de 6 milimetri?

    Evoluție: a crescut leziunea în mărime şi înălțime?

    Fermitate: s-a schimbat senzația la apăsarea aluniței sau petei?

      Cancerul de piele nu poate fi diagnosticat cu privirea. Doar o biopsie poate determina dacă zona este malignă. Zona suspectă nu trebuie excizată sau cauterizată sub nici o formă în lipsa unei biopsii.

      Biopsie

      Biopsia pentru cancer de piele se poate face în cîteva moduri:

      excizie locală: întreaga zonă suspectă este extirpată sub anestezie locală.

      puncție biopsie: se recoltează din leziune o zonă de țesut în formă de cilindru.

      biopsie exfoliatorie: se raclează (rade) un strat superficial al formațiunii.

      Deoarece melanomul malign este dificil de diagnosticat, biopsia trebuie văzută de un al doilea anatomopatolog. O biopsie în zona feței este mai bine să fie făcută de un chirurg plastic sau de un dermatolog specializat în tehnici cu cicatrizare redusă. O biopsie mare poate necesita o grefă de piele.

      Stadializare melanom malign

      În cazul melanomului, stadiile I şi II descriu grosimea cancerului şi gradul de invadare a pielii. Stadiile III şi IV evaluează distanța la care melanomul s-a extins față de piele.

      stadiu 0 (melanom in situ): melanom localizat în stratul superficial al pielii.

      stadiu I

      – stadiu IA: melanom sub un milimetru grosime care nu a ulcerat (leziune deschisă).

      – stadiu IB: melanom sub 1 mm grosime ulcerat, posibil extins în stratul profund al pielii.

        stadiu II

        – stadiu IIA: melanom de 1-2 mm grosime ulcerat sau de 2-4 mm grosime fără ulcerație.

        – stadiu IIB: melanom de 2-4 mm grosime ulcerat sau peste 4 mm grosime fără ulcerație.

        – stadiu IIC: melanom peste 4 mm grosime ulcerat.

          stadiu III: melanom extins la nodulii limfatici din vecinătate sau la mai mult de 4 cm distanță.

          stadiu IV: melanom metastazat la noduli limfatici la distanță şi/sau la alte organe.

          Tratament melanom malign

          Chirurgie

          Melanom sub 1 mm grosime
          Un  melanom subțire (sub 1 mm grosime – stadiu 1A sau 1B) este tratat de regulă cu o excizie largă, cu extirparea tumorii şi a zonei de piele din jur. În general aceste cazuri nu necesită tratament adjuvant (chimioterapie, imunoterapie sau radioterapie), iar recuperarea poate dura cîteva săptămîni.

          Melanom  peste 1 mm grosime
          Un melanom de peste 1 mm grosime are un risc mai mare de extindere în alte zone ale corpului. În plus față de excizia largă, chirurgul poate opta pentru o biopsie de nodul limfatic santinelă, procedură care presupune extirparea celui mai apropiat ganglion de tumoră. Dacă la examinare nu apare Icancer (celule maligne), ceilalți noduli limfatici sînt păstrați.

          Melanom metastatic (stadiu IV)
          Melanomul metastatic nu se operează de regulă, însă se poate trata cu chimioterapie sau cu imunoterapie.

          Imunoterapie

          Interferon-alfa este cea mai folosită imunoterapie. Prin injectare în piele, interferonul stimulează sistemul imun ca să lupte împotriva cancerului. Este un tratament relativ specific, care protejează țesutul sănătos.

          Grefa de piele

          Dacă trebuie îndepărtată o zonă mare de piele este nevoie de o grefă de piele, care se face în paralel cu operația.

          Radioterapie (terapie cu radiație)

          Radioterapia se poate folosi în tratarea oricărui tip de cancer de piele şi oferă rate înalte de vindecare cu cicatrici minime.

          Managementul melanomului malign

          Pacienții cu melanom au un risc crescut să facă alte melanoame (în special cei cu melanoame mari sau invazive). Este foarte important ca persoanele cu nevi displazici (alunițe atipice) sau cu istoric familial de melanom să facă examenări frecvente, fie la doctor, fie acasă (auto-examinare).