Dacă ieri a fost rîndul cercetătorilor americani, astăzi cei englezi revin în forță.
Ceaiul verde – ne anunță ei cu aplomb – ne protejează atît împotriva bolii Alzheimer, cît şi împotriva cancerului. Ne bucurăm pentru ambele categorii de (potențiali) bolnavi, însă ne concentrăm – după cum ne e obiceiul – doar pe cei din urmă.
Ceaiul e servit! (foto: www.wikipedia.org)
La prima vedere nu pare cine ştie ce ştire, că nu prea aduce nimic nou sub soare. Ceaiul verde este recunoscut de multă vreme pentru virtuțile lui anticancerigene, fiind o armă de bază în arsenalul terapeutic al medicinii tradiționale chineze.
Numai că cercetătorii noştri au obiceiul de a scormoni peste tot după dovezi, cel mai probabil din dorința de a-şi justifica atît titulatura, cît şi salariile. Iar de data asta cel puțin bine au făcut că şi-au băgat nasul nu numai în gura, dar şi în stomacul nostru.
Astfel, ei au arătat că ceaiul verde demonstrează aceste calități nu numai sub formă de băutură proaspăt preparată, nedigerată. Ci şi, sau mai ales, după ce este prelucrat în tubul nostru digestiv. Unde se pare că eliberează o serie de compuşi chiar mai activi decît cei aflați în frunza de ceai natur.
Aşadar, cercetătorii englezi pot merge cu conştiința împăcată la casierie pentru a-şi ridica în onorariile.
Iar noi mergem să ne mai punem de un ceai.
(or fi ei cercetătorii englezi, însă noi aflăm despre cele de mai sus de la jurnaliştii ruşi ai publicației Pravda)
Chiar azi îi povesteam Zazuzei despre ceaiul meu verde (pe care mă chinui să-l beau fără zahăr… încă nu-mi prea place, dar sper ca în timp să mă obişnuiesc; la fel mi s-a întâmplat cândva şi cu_cafeaua şi-am reuşit).
@Teodora: cred că trebuie să mai lucrăm un pic la durata infuziei; am o bănuială că e ceva mai lungă decît ar trebui, drept pentru care primeşti o doză de tanin mai mare decît sînt dispuse papilele tale gustative să îndure; ia încearcă la 30 de secunde infuzie (cu o cantitate de ceai mai mare decît de obicei); un ceai verde ar trebui să aibă culoarea chihlimbarului ca să fie palatabil, ca să zic aşa; dă-mi un semn după experiment.
Un amanunt pe care ar fi bine sa nu il lasam nemarcat este acela ca grosul comertului cu ceai din lume este controlat de catre rusi si englezi. Oare sa credem, sau sa nu credem in coincidente?
@VirtualKid: eu zic să nu, mai ales că mai sînt şi chinezii, care vin tare din urmă.
De azi beau ceai verde!….sunt o bautoare de ceai….nu conteaza de care….La un moment dat Mark pe la doi ani enumera cine ce consuma in famile…..adica el bea lapte,tati bea tuica de prune,bunica cafea,bunicul vin….iar mama ce bea?….punea cineva intrebarea…..la care el …..”Ceai de alaptat ! “
@Mark: mă bucur pentru tine, e o băutură minunată, mai ales fără zahăr …
Inspirat titlu! Iar faza cu Alzheimerul e chiar o noutate bună de ştiut. Desigur asta dacă ne mai aducem aminte de ea în cazul în care va fi nevoie s-o folosim 🙂
@Daria B.: mulțam din nou; nimic nou sub soare, nu-i aşa? lucrurile bune sînt bune pentru orice şi, mai ales, în (aproape) orice condiții …