… Totul până în ziua când am revenit de la spital așa cum am povestit aici, și cu 16 kg mai puțin de la greutatea normală. Atunci, după ce am mâncat și m-am întors epuizată în pat pentru că spălasem O farfurie, am realizat că trebuie să iau viața de la zero, să învăț să trăiesc în alți parametri. Am început să-mi dau seama că sacrificasem atâtea lucruri pentru o viață din care acum deja mă obișnuisem să-mi extrag satisfacția. Trăiam practic ca să calc șosete, să ornez mâncăruri, să culeg păianjenii din toate ungherele ? Din păcate da!