Steve McQueen (foto: www.wikipedia.org)

A fost mai întîi o copilărie destul de zbuciumată. Urmată mai apoi – oarecum de înțeles – de o maturitate extrem de tumultuoasă. Fără vreo demarcație clară între rolul din viața reală şi cele din filmele în care a jucat.

Din fericire pentru el inteligența, sau norocul, sau poate amîndouă la un loc, l-au ținut pe partea cea bună. Căci deşi a fost etichetat drept un “anti-erou”, a ştiut să fie măcar unul extrem de simpatic (sub masca de duritate a rolurilor cu care aproape că s-a identificat).

A ajuns la un moment dat cel mai bine plătit actor. Iar între timp a dus o viață boemă, pe alocuri chiar excentrică. A făcut toate meseriile, a încercat cîte un pic din toate şi a ştiut să se bucure din plin de fiecare.

Steve McQueen a fost, în ciuda tuturor dificultăților prin care a trecut, un răsfățat al soartei.

Cu suferința s-a întîlnit mai întîi ca actor, atunci cînd a întruchipat celebrul personaj Papillon (papillon = fluture, în limba franceză), din filmul cu acelaşi nume. Apoi a trăit-o intens pe propria piele atunci cînd s-a îmbolnăvit de un mezoteliom malign, din cauza căruia a şi murit la mai puțin de un an de la diagnostic.

Ca o ultimă manifestare a spiritului său de răzvrătit, a cerut ca cenuşa să-i fie împrăştiată în Oceanul Pacific.

Un fluture cu aripi uriaşe deschise peste un ocean de linişte.

– Steve McQueen s-a născut pe 24 martie 1930 şi a murit, la doar 50 de ani, pe 7 noiembrie 1980 –