Papa Frank(enstein) (foto: www.birthofanreearth.com)

Dacă tot am vorbit despre două plante rele – ciupercile psihotrope și marijuana – care ne pot face bine, să vedem acum cum de se întîmplă de ajung plantele bune să ne facă rău.

Totul a început – normal – cu o idee generoasă: să hrănim pînă la unul tot mai numeroșii locuitori ai frumoasei planete albastre.

Drept pentru care avem nevoie de recolte mai predictibile, carevasăzică mai puțin expuse calamităților și altor boli lumești ale plantelor. Drept pentru care trebuie să dezvoltăm plante de cultură mai rezistente, capabile să producă mai mult în cele mai dificile condiții. Drept pentru care nu avem încotro decît să le modificăm prin metode artificiale semințele.

Stop! Pentru că aici am atins în sfîrșit miezul problemei, mai exact chiar codul ei cel genetic.

Uite-așa au apărut așa-numitele OMG-uri (organisme modificate genetic), respectiv semințe cărora le-a fost alterată informația vitală ce le permite acestora reproducerea și le asigură rezistența la modificările survenite în mediul extern.

În teorie pare un lucru bun. În practică nu chiar, din cel puțin două motive:

1) – din perspectivă individuală, aceste făcături sînt susceptibile de a ne influența nouă, celor care le înghițim, propriul metabolism (ba chiar, spun unii, chiar propriul cod genetic); cu consecințe pe care nimeni nu le poate deocamdată prevedea, chiar dacă noi le putem, nu-i așa, bănui (cîtă vreme știm prea bine că mecanismul de apariție a cancerului are la bază o eroare genetică ce nu mai poate fi reparată și care începe apoi să se propage în întregul organism);

2) – din perspectiva speciei, apare riscul (aici poate ar fi trebuit să vorbesc deja la trecut) amenințării biodiversității, consecința fiind scăderea varietății de (soiuri de) plante disponibile; cu alte cuvinte ne tăiem singuri craca de sub picioare, deoarece mai puțină biodiversitate înseamnă mai puține alternative pentru omenire în cazul în care aceste experimente, voit sau nu, se împotmolesc.

Ceapa lor! (foto: www.islandbreath.blogspot.com)

A, și încă un amănunt: noile semințe pot fi (și chiar sînt, pentru că asta era de fapt miza) patentate (și sînt, prin urmare, ocrotite de legislația pentru protecția proprietății intelectuale). Ceea ce înseamnă – pentru cei care le produc, desigur – pe de o parte profituri uriașe, iar pe de alta o armă strategică cu care pot controla o întreagă planetă. Să zicem, albastră …

Toate astea cu niște simple, nevinovate semințe.

(știre deloc nevinovată primită prin Al Jazeera online)