boala ca un dar 12


Noi oamenii sîntem diferiți. Cu toții însă sîntem dăruiți cu cîte ceva. Unii mai puțin, alții mai mult.

Anca Parghel a fost unul dintre cei dăruiți din belşug. În primul rînd şi înainte de toate cu o voce rară. O voce de care s-a bucurat şi cu care ne-a bucurat pe toți.

Am ascultat-o cîntînd de mai multe ori de-a lungul anilor. Cînd urca pe scenă Anca se transfigura. Iar cînd începea să cînte, o făcea din toată ființa.

Anca Parghel (www.wikipedia.org)

La un moment dat am aflat că e foarte bolnavă. Fusese diagnosticată cu un cancer de ovar, descoperit – aşa cum se întîmplă de cele mai multe ori în cazul acestui tip de cancer – într-o fază destul de avansată. Asta după ce trecuse cu bine de un cancer de sîn.

Cum e posibil? a venit involuntar prima întrebare. Cum se poate ca un om atît de plin de viață, atît de dăruit şi de dăruitor în acelaşi timp, să fie lovit de o asemenea boală?

Ei bine, răspunsul avea să mi-l dea, postum, chiar Anca. Începusem să lucrez la acest blog, adunam material şi am dat o căutare pe google. Unul dintre link-uri suna cam aşa: “Anca Parghel vorbeşte despre cancer”. L-am accesat mai mult din curiozitate, pentru că nu era chiar ce căutam eu în acel moment.

Am avut o mare surpriză. Clicul mi-a deschis o înregistrare a unei televiziuni mai puțin cunoscute, în care am văzut o Anca Parghel mai plină de energie decît toți ceilalți tineri din platou la un loc. Care tineri o ascultau cu ochii mari de mirare cum le spune că vede boala ei ca pe un dar pe care trebuie mai întîi să-l accepte şi mai apoi să încerce să înțeleagă de ce i-a fost hărăzit.

Astăzi, de ziua ei, Anca Parghel continuă să ne vorbească din lumea de dincolo.

Printre altele, despre cancer ca un dar.


Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

12 thoughts on “boala ca un dar