Şi nu mai insist, deoarece îmi închipui că știți continuarea.
Mai întîi prietenul, Daniel. Autorul unui nou set de învățături – pe linia celor de la Neagoe (iară nu nea Goe) cetire, însă mult mai aplicate la problemele globale ale omenirii contemporane nouă – pe care a avut deosebita amabilitate să le împărtășească celor dintre noi care mai au urechi funcționale ca să audă. Dar și botic pe care să îl pună, potrivit însuși autorului. Acum – setul de învățături – într-o versiune revăzută și adăugită.
notă interesantă: rog politologii care au sărit înfrigurați după pixuri pentru a-și lua notițe să se relaxeze, e vorba doar despre principii tactice pentru realizarea unui corect aport alimentar la nivel individual;
Mai apoi prietenul prietenului, Fred. Francez get-beget (în ciuda numelui) și autorul unui parcurs de viață care poate părea de neînțeles pentru unii, dar fabulos pentru alții. Şi care, prin intermediul prietenului Daniel, ajunge astăzi pînă la noi tocmai din îndepărtata Asie cu o sumă de înțelepciune privitoare la alimentația sănătoasă în regnul uman. În paranteză fie spus, doar unul dintre aspectele studiate de el pe parcursul unei călătorii inițiatice la nivel planetar în cursul căreia a trecut prin mai multe țări decît pot eu rosti dintr-o suflare îndelung prelungită.
notă importantă: politologii de mai sus pot să-și reia pixurile de pe unde au aterizat, deoarece aici chiar sînt expuse cîteva idei de nivel strategic, care pot la o mai atentă citire – nu mai spun respectare – destabiliza societatea noastră, așa cum ne pare ea de familiară;
Pe lîngă faptul că mi-a transmis mesajul lui Fred cu drepturi neîngrădite de folosire și gata “mestecat” pentru limba nostră cea română, prietenul Daniel îmi mai șoptește la ureche și cum că astăzi e ziua de naștere a prietenului său Fred. Care e, după cum am stabilit deja, și prietenul nostru.
Alors, bon anniversaire, Fred, mon ami!
notă finală: în realitate Fred e un tip mult mai puțin fioros decît pare în această poză; vă spun asta pentru că, deși l-am cunoscut personal, m-am întors acasă bine-mersi și întreg;
O, ce temă complexă!
În contextul dat, n-am putut să nu mă gândesc: câte din mâncărurile pe care le pregătesc se supun cât de cât regulilor respective? (Mă gândesc acum punctual la cantităţile de zahăr pe care le-am folosit zilele astea…)
Brrr… alung gândul ca pe o muscă ce mă bâzâie deranjant. Mă bâzâie chiar şi după ce o alung, pretinzând că aşa aş fi mai liniştită. Aiurea… Cum subiectul mă preocupă de mult timp, nu cred că mă mai pot vreodată sustrage grijilor de felul ăsta.
Totuşi, nu ştiu cât de bune-s curele de detoxifiere, dacă după aia te întorci, treptat sau brusc, la regimul de viaţă cu care eşti obişnuit.
Singurul lucru pe care am reuşit să-l schimb este faptul că beau 2 l de apă pe zi.
În rest, mi-e ciudă când mă las dusă de valul târguielilor de prin supermarket, dar mă las. Reuşesc să mă opun doar pe perioade de timp mai mult sau mai puţin lungi.
Sunt în continuare pe graniţa dintre teorie şi practică, nu reuşesc s-o trec definitiv, să mă instalez plenar în practică, să aplic tot ce teoretic atât de bine mi-am însuşit.
Cum mai spuneam şi-n alte contexte, şi se aplică şi-aici, obişnuinţa este a doua natură. (De-asta spuneam că e important să fii învăţat de mic ce şi cum.)
Mobilizarea, deci! 🙂
@Teodora: un lucru început e pe jumătate făcut, iar fiecare pas făcut în direcția cea bună (odată înțeleasă şi acceptată) este în sine un cîştig; scuză-mi lozincile învelite într-o solidă limbă de lemn, dar chiar nu mai am ce să adaug la cele spuse de Daniel şi de Fred; decizia ne aparține fiecăruia dintre noi; mai vorbim pe tema asta, căci e într-adevăr complexă prin implicații, însă extrem de simplă – paradoxal – în ceea ce avem de făcut; cele bune.
Domnule doctor,
Nu se poate fără foaie și pix.
Am citit. Urmează să mă documentez!
Mulțumesc !
@incertitudini: sînt alături de tine, la fel ca şi cei doi prieteni de departe; voi reveni cu noi informații care le confirmă spusele, din surse de încredere şi susținute cu argumente ştiințifice; mă bucur să aud că cele scrise îți sînt de folos, e o răsplată pentru mine; cele bune.
Vad ca l-ai imbracat in roz pe amicul nostru guru Fred ! E un om ca toti ceilalti cu mari calitati si mici febleturi. Ce e extraordinar la el este puterea lui de convingere si tenacitatea in ce isi propune. Drept e ca face ce spune… nu ca popa! 😉
Ilinca, fata mea de 14 ani, face Kali cu el de mai mult de 3 ani si a ajutat-o mult. Nu stiu in ce masura sportul in sine sau puterea lui de convingere dar … ce importanta mai are!
Daca imi zici cum sa fac, iti trimit o poza cu el, foarte sugestiva! Ma mir ca e Balanta! Eram sigura ca e Leu, Leu Paraleu 😉
@Nicoleta: nu e deloc în roz, chiar cred că Fred are un destin aparte, mai ales că l-am şi cunoscut; am primit fotografia, este spectaculoasă, îți mulțumesc pentru că mi-ai trimis-o; cele bune.