Cinema acasă (www.podcastingnews.com)
Dacă le aveți pregătite, puteți să vă aşezați comod pe o canapea ca să vizionați filmul.
Am găsit linkul într-un comentariu care aterizase inițial în spam (akismet, drăguțul), dar pe care l-am readus apoi cu doar un clic pe calea cea bună (profit de ocazie şi îi mulțumesc celui care mi l-a trimis).
Ca să nu vă stric bucuria descoperirii vă voi spune doar că e un film drăguț despre mîncare ieftină şi medicamente scumpe.
Un film care ne arată în imagini şi cuvinte simple cum de reuşim noi oamenii să ne dăm la tinerețe sănătatea pe bani puțini, pentru ca mai apoi să încercăm cu disperare să o recuperăm, la un preț bineînțeles cu mult mai mare.
Poate că veți avea răbdarea să aşteptați sfîrşitul filmului ca să vă hotărîți ce să faceți cu dulciurile, floricelele şi mai ales cu cola. S-ar putea să aveți apropo de ele cu totul alte gînduri decît cele care vă animau atunci cînd le-ați cumpărat.
Dar să n-o mai lungesc, că timpul înseamnă bani, zice-se (deşi pînă acum nu a dovedit-o nimeni).
Aşadar, să înceapă filmul!
cu dulciurile am înţeles, cu cola la fel, dar floricelele se pot face natural, fără E-urile aferente şi chiar fără cuptor cu microunde. la noi în casă se numesc “cocoşi” şi se fac aşa: se ia porumbul 100% eco, se pune în ciur (seamănă, dar nu răsare, de fapt e o veche invenţie de-a ingeniosului meu tată: peretele cilindric e făcut din tablă, fundul şi capacul – trebuie musai şi capac, ca să nu sară toţi cocoşii afară – sunt făcute din plasă de inox, şi mai are un mâner lateral) şi se agită direct deasupra focului. Rezultatul: un vailing (ăsta vrea să fie un fel de castron maaaare) plin de cocoşi mari, albi, fără să fie arşi deloc + nişte bicepşi fermi ca bonus. Se mănâncă apoi fără strop de ulei, sare, unt sau alte porcării. Goi şi naturali, cum i-a făcut mama flacăra şi tatăl ciurul. Cel puţin, aşa e la noi acasă dintotdeauna. Să nu-mi spui acum că nici ăştia nu-s sănătoşi?!
Na că mi-am făcut singură poftă, bravo Daria, poate mă duc să-mi trag un vailing şi mă pun la vizionat filmul…
@Daria B.: frumoasă descrierea, mi-ai făcut şi mie poftă, nu am nimic cu floricelele făcute în casă, la fel cu gogoşile sau dulciurile (atîta timp cît nu se abuzează de ele); eu am ce am cu cele din pungă, făcute la microunde (cu care am “cochetat” şi eu vreme îndelungată, trebuie să recunosc); să-mi trimiți şi mie un castron din ăla cum îi zici tu …
dacă-mi dai adresa îţi trimit unul prin curierat, cu plata ramburs 😉
@Daria B.: cînd se mai dezgheață afară, să fiu sigur că şi ajung.
Bună seara!
Nu v-am mai ”văzut de-o veșnicie..
Și eu fac floricele, în tuci.
În copilărie, bunica fierbea boabe de porumb, pe care, apoi le mâncam așa Sau coapte pe plită.Erau atât de bune. Sunt permise?
Cola nu beau, din principiu, de fapt, niciun suc din comerț.
@incertitudini: tot ce e făcut în casă, oricît de rău ar fi, tot e mai bun decît cel mai bun lucru de la supermarket; altfel, orice e permis, însă nu neapărat şi recomandat 🙂
tare documentarul, l-am văzut şi eu în sfârşit, habar n-aveam de niacină până acum…
@Daria B.: da, niacina, cunoscută celor mai mulți dintre noi şi ca vitamina B3 …