Da, am stat pînă la urmă aseară (sau azi-dimineață, de fapt) treaz ca să urmăresc prima sesiune a seminarului de terapii alternative.

Au vorbit primii doi invitați: un doctor pe nume Nicholas Gonzalez și o extrem de energică doamnă numită Charlotte Gerson (fiica celebrului doctor care a conceput metoda de nutriție ce îi poartă numele).

Am sperat ca la sfîrșitul prelegerilor lucrurile să-mi devină ceva mai clare. În realitate a fost taman pe dos.

Să mă explic: ambii propun metode terapeutice bazate pe modul în care ne hrănim. Problema e că ideile fiecăruia dintre ei privind ceea ce înseamnă o alimentație corectă sînt foarte diferite. De fapt,  se cam bat chiar cap în cap.

Astfel, doctorul Gonzalez propune un protocol alimentar – ce include 10 formule de bază și 90 de variante derivate – adaptat fiecărui pacient în funcție de metabolismul individual. Iar aici apare o (primă) curiozitate: Gonzalez recomandă un regim preponderent vegetarian (doar) pacienților cu tumori solide (de ex. de sîn, de prostată, de plămîni, de colon etc.); în schimb, în cazul celor cu boli maligne care le afectează sistemul imun (de pildă leucemii sau limfoame) nu numai că nu exclude carnea (culmea, roșie), dar chiar o recomandă imperativ. Și nu oricum, ci la nivel de 2-3 mese pe zi. În plus, și tot ca o curiozitate, el adaugă dietei doze șoc de enzime pancreatice (de o sută de ori și chiar mai mult peste doza zilnică obișnuită), pe baza unor date potrivit cărora aceste enzime pot opri dezvoltarea tumorilor (voi reveni asupra acestui aspect pentru că se bazează pe o teorie absolut neconvențională, dar foarte interesantă și apelantă, privind originea cancerului).

Carne roșie sau iarbă verde? (sursa: www.toppressnrew.com)

Cît despre doamna Gerson, ea nu face decît să promoveze o metodă dezvoltată cu mulți ani  în urmă de tatăl ei, doctorul Max Gerson. O metodă care presupune adoptarea unui regim alimentar strict vegetarian și organic, cu multe sucuri proaspete și suplimente naturale. Cu obiectivul de a reduce sau chiar elimina cauzele bolii, considerate a fi toxicitatea și dezechilibrele alimentare. O remarcă însă: metoda Gerson este, dincolo de interdicția completă pentru carne, mult mai lipsită de flexibilitate vizavi de abordarea propusă de doctorul Gonzalez, în sensul ea că se aplică tuturor pacienților în același mod, fără variații.

Acum întrebarea firească este: noi ce alegem? Rădăcini sau carne macră?

Mai avem patru zile ca să ne lămurim.