Vaclav Havel (foto: www.guardian.co.uk)

Chiar astăzi, la mai bine de douăzeci de ani de cînd a început.

O dată cu cel care a inițiat-o și i-a fost, atunci ca și peste ani, simbol.

Vaclav Havel, scriitorul care nu și-a închipuit, probabil, că va ajunge președinte.

Vaclav Havel, președintele care nu a uitat că este în primul rînd scriitor.

Vaclav Havel, omul care, folosindu-se de cea mai inofensivă dar și cea mai de temut armă, un stilou, a început, condus și încheiat cu succes o revoluție.

O revoluție care a pornit cu mult înainte de a se produce.

O revoluție care astăzi (doar) s-a oprit puțin în loc.

O revoluție însă care, cel mai probabil, continuă.

(în paralel cu bătăliile publice prin care s-a făcut cunoscut, Vaclav Havel a mai dus, cu același succes, o luptă personală cu un inamic ceva mai tăcut dar nu mai puțin redutabil, respectiv un cancer de plămîni).