zic chinezii – înțelept popor, nu știu, zău, cum reușesc să le facă pe toate, adevărul e că sînt și mulți, ce mai, și cu cîteva milenii bune de istorie în spate, ar fi oarecum de așteptat; dar, pardon, divaghez, scuze și s-avem iertare …

reluăm, așadar: zic chinezii că e destul de greu să găsești o pisică neagră noaptea, mai ales și cu deosebire dacă pisica nu e acolo

se prea face, iată, un an de cînd umblăm cu alba-neagra căutăm pisica neagră în noaptea oarbă a minții care ne-a învăluit la comandă unison de spaima unui produs media viral venit de aiurea

un virus care, deși e chipurile nou, a primit indicativul 2, deoarece un văr bun de-al lui a mai bîntuit planeta nebunilor albastră cam cu vreun deceniu în urmă

un virus care, deși nu a fost încă izolat, ne roagă frumos prin gura presei autorităților de tot felul medicale din lumea întreagă să îi admitem, docili cuminți înțelepți, dictatul existența

un virus care, deși nu e decît un alt virus printre atîtea altele, a primit instantaneu un unanim și exclusiv drept de antenă în direct și la ore de maximă audiență orice oră

drept pentru care, din motive rațiuni fantasmagorice absolut științifice, am fost obligați pompieristic rugați politicos să acceptăm revenirea în forță a unui stat polițienesc introducerea unor cvasi-inofensive măsuri sociale cu damf iz parfum totalitar medical

pentru numai cincizeci și două săptămîni (cu un contor, se pare, defect), pînă “aplatizăm curba” (care între timp a ajuns să semene cu dinții unui fierăstrău)

ni s-a spus mai întîi că nu mai avem voie e bine să evităm a ieși din case, poate doar cu unghiile făcute hîrtiile completate, numai cu lesa din scurt în vecinătate și atît cît să nu murim de foame pentru nevoile esențiale; și, printr-o bizară interesantă scăpare curiozitate științifică, cu dreptul deplin la libera respirație

apoi s-a dovedit științific că hîrtiile singure nu ne pot ține de cald proteja și nici nu aduc profit încurajează economia, de unde necesitatea imperioasă sugestia prietenoasă de a plăti o taxă pe aer purta mască

între timp propaganda știința s-a deșănțat a evoluat într-un asemenea hal grad încît am primit cu toții, democratic și fără nici o discriminare, dreptul de a plăti încă o taxă ne testa pentru boală infectare pozitivitate în sfîrșit, pentru ceva, numai banii să circule ordonat

nu a mai trecut mult și, din această spirală mereu ascendentă a nebuniei organizate grijii nețărmurite pentru îndobitocirea sănătatea noastră, a izvorît, absurd firesc și fără nici o noimă de așteptat, dreptul universal la portul de mască, oriunde, oricînd și numai în poziția corectă

într-un final de-a dreptul grotesc apoteotic, deoarece ghicitul în stele știința a descoperit irefutabil că virulentul nostru adversar își face, în mod parșiv inteligent, veacul ciclul de viață la adăpostul întunericului în cursul nopții, noi oamenii am primit cu mărinimie acceptul să rămînem peste noapte în case, perfect protejați în căldura căminelor noastre și la adăpost de orice virus precum și de alte goange liber circulante

oricît ar părea de incredibil, se face un an de cînd trăim în rate și respirăm cu porția; iar între timp așteptăm cu sufletul la gură și ochii pe televizor să ne vină salvarea (nu, nu cea cu sirene și girofar, ci sora ei mai abstractă); iar între timp ne înțepăm de dragul de-a ne înțepa, anticipînd cu înfrigurare ziua cînd toate dovezile de bună purtare ne vor reda, eventual, dreptul de a ne trăi viața

se întîmplă în lumea ‘civilizată’ a secolului 21