Mă mişc deci exist (www.tai-qi-gong.com)
După ce am ascultat avertismentul faraonilor, haideți să ne aplecăm un pic mai în detaliu asupra problemei şi să căutăm ceva argumente care să susțină eventual mesajul mut al mumiilor egiptene.
Aproape imediat ne cad ochii pe un studiu clinic foarte recent, care confirmă faptul că terapia de înlocuire hormonală după instalarea menopauzei creşte atît riscul de cancer de sîn cît şi pe acela de deces la femeile în cauză. Publicat cu doar două zile în urmă în prestigiosul JAMA – Journal of the American Medical Association (Revista Asociației Medicale Americane), articolul în cauză expune cu o deosebită claritate riscurile la care se expun femeile care apelează la această terapie (după cum comentează pe marginea lui chiar o femeie medic).
Nimic nou aici, am putea spune, deoarece articolul în cauză nu face decît să confirme rezultatele unui alt studiu la fel de extins, ale cărui concluzii au fost publicate încă din 2002. Cu toate acestea – şi parcă în ciuda tuturor acestor dovezi – doar anul trecut au fost onorate, numai în Statele Unite, circa 40 de milioane de rețete pentru hormoni de înlocuire.
Cu toții ne dorim – cel mai probabil – să trăim mai mult şi mai bine. De aceea le putem fără îndoială înțelege pe aceste femei, mai ales dată fiind atmosfera de confuzie pe care nici medicii nu sînt, adesea, dornici să o atenueze.
Pentru că altfel le-ar recomanda doamnelor în cauză – extrem de atente atunci cînd vine vorba despre calitatea vieții lor – să citească un articol publicat tot zilele astea în revista Breast Cancer Research (Cercetări asupra cancerului de sîn). Articol care le oferă acestora o alternativă mult mai sănătoasă pentru a-şi atinge obiectivul unei tinereți fără bătrînețe. Una la fel de simplă precum ar zice un-doi-trei.
Atelier de mişcare (www.kaleidoscope.cultural-china.com)
Dansul săbiilor (www.kaleidoscope.cultural-china.com)
Unu de la exercițiu (fizic), doi de la greutate (normală) şi trei de la alcool (consumat cu moderație). Fiecare dintre acestea şi – poate mai sigur – toate trei împreună pot contribui la o reducere semnificativă a riscului de a face un cancer de sîn.
Iar în plus şi o viață mai lungă, mai frumoasă şi, desigur, mai sănătoasă.
(scriere rezultată prin punerea cap la cap a unor informații cuprinse în două articole (unul şi-ncă unul) oarecum complementare publicate de către agenția chineză Xinhua în decurs de doar cîteva zile)
Of, sedentarismul ăsta…
Ne-am obişnuit să sărim din scaunul de la birou pe scaunul din maşină, apoi în fotoliul din faţa TV-ului şi după aia-n pat. E foarte greu de luptat cu un asemenea mod de viaţă, oricât le-ai spune oamenilor că mişcarea e sănătoasă.
Observ şi la mine: câtă teorie ştiu! 🙂
Însă cred că-mi foloseşte foarte mult să dau periodic cu ochii de îndemnul ăsta: fă mişcare, fă mişcare, fă mişcare!
Apropo de articolul de faţă, cu greutatea şi resveratrolul mă descurc. Cu exerciţiile fizice zilnice încă sunt atât de inconstantă…
Ar fi grozav ca măcar înviorarea de dimineaţă, de 10 minute, să devină un reflex.
Oricum, partea bună este că articolele tale sunt ca bobul de mazăre sub teancul de saltele.
@Teodora: aici trebuie să recunosc că şi eu mai am de lucru; în ultima vreme fac mai multă mişcare, las tot mai mult maşina în parcare, însă ştiu că mai trebuie; pînă una-alta chiar şi plimbarea zilnică nu e de lăsat; boabe am destule, o să mai strecor, văd că au efect; cele bune.
Cunoasteti Asociatia Romana de Tai Chi si Chi Kung ?
http://www.tao.ro/index1.htm
Se pare ca e un workshop interesant week-endul asta. Si se mai pare ca fondatorul (care are o mutra simpatica pe website) e discipolul maestrului Mantak Chia, de care cred ca mai vorbit, mr D (si la care ma duc peste 3 saptamani, la Chiang Mai, stii tu de ce :-0 ).
Cred ca merita aruncat un ochi, pe cine intereseaza o gimnastica++, desteapta si cu sens, nu doar transpiratie si bicepsi falnici (care sunt buni si ei, sa nu fim aroganti).
Sanatate si virtute
@Daniel: îți mulțumesc pentru pont; te uşor invidiez pentru Chiang Mai, am vrut să trec în primăvară pe acolo însă nu s-au potrivit paşii; poate data viitoare; pînă una-alta însă poate ne povesteşti cîte ceva cînd te întorci de acolo; cele bune, spor.
Chiar așa, mă gândeam că, dat fiind specificul blogului, ai putea să dai sugestii de tipul celei de mai sus. Eventual chiar ă schemă, de unde să poată fiecare alege ce vrea sau i se potrivește. Uite, aș începe cu Salutul Soarelui, pe care într-o vreme îl făceam destul de bine, zilnic, cu beneficii măcar asupra flexibilității dacă nu chiar a energiei întregului organism.
@silavaracald: e o idee bună ce spui tu și îți mulțumesc; exercițiile de genul Salutului Soarelui (și altele asemenea lor) trebuie însă învățate cu un instructor; am văzut prin parcurile din Singapore zeci de bătrîni care în fiecare dimineață făceau exerciții simple sub coordonarea cuiva care le indica mișcările; altfel, o alergare sau chiar o plimbare prelungită cred că putem face fiecare, chiar și fără îndrumător; linkul de la Daniel e bun pentru cei care vor ceva mai organizat și mai elevat, care sînt însă și convinși că pot aloca timpul necesar; în sfîrșit, vom mai reveni asupra subiectului, cele bune.
parerea mea: natura ne-a lasat asa cum ne-a lasat cu un scop. si ca un mecanism bine articulat, acordat pana la finete sa functioneze ca un… ceas. problemele apar cand oamenii, ceasornicari nevrednici, incearca sa regleze ei ceasul deja functional. si ce sa vezi? ca mai sare o rotita, mai e uitat pe-afara un arc… stupid, as zice.
@Zazuza: părerea ta e și părerea mea, cel puțin în această privință; ce spui tu este un mare adevăr: oamenii nu au ajuns încă nici măcar să înțeleagă complexul mecanism care sînt ei înșiși, necum să mai și umble la el, chipurile să-l repare; eu unul am și alte opinii, mult mai radicale, însă nu e nici locul și nici momentul … altfel, noi să fim sănătoși …
Pingback: a fost odată … | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...