Nici nu s-a fanat bine strălucirea pixelilor în care am exprimat dilema de ieri că iată, primim şi un posibil răspuns.

Discret şi neaşteptat precum o rachetă intercontinentală, acesta aterizează azi în paginile blogului nostru mulțumită cercetătorilor americani care, după ce au studiat cîte-n lună şi-n stele, şi-au îndreptat din nou ocheanul (sau mă rog, microscopul) înspre probleme ceva mai lumeşti. Mult prea lumeşti şi chiar mult prea omeneşti.

Şi iată ce au descoperit: fumatul ucide. Dar noi ştiam asta deja, de mai multă vreme chiar. Să citim mai departe: fumatul ucide prin cancer de plămîni. Mda, nu chiar o noutate pentru noi. Citim în continuare: fumatul ucide prin cancer de plămîni a cărui declanşare începe imediat.

Ei da, parcă începem să avem ceva. Iar pentru cei mai optimişti dintre tutungii, care îşi închipuiau că “imediat” înseamnă în cazul fumatului 30 de ani, ar fi cazul să încerce din nou. Şi nu – din păcate atît pentru fanii fumatului, cît şi pentru noi toți – răspunsul nu e nici 30 de luni, nici 30 de săptămîni, nici 30 de zile. Ba nici măcar 30 de ore, cum poate ar încerca cei mai pesimişti dintre ei.

Porniți cronometrul! (foto: http://english.pravda.ru)

Răspunsul corect – oricît de dătător de fiori ar fi – este 30 de minute. De atît (de puțin) timp au nevoie hidrocarburile heterociclice aromate inhalate prin fumul de țigară pentru a produce alterările moleculei de ADN care stau la baza cancerului. E adevărat că celulele noastre dispun de mecanisme complexe care pot – la o adică – să repare un lanț de ADN defect. E la fel de adevărat că sistemul nostru imunitar are suficiente mijloace prin care poate – la o nevoie – să elimine o celulă pornită pe drumul transformării maligne.

Sîntem însă dispuşi să ne bazăm numai pe asta?

(printr-un – deja – încetățenit model de colaborare anglo-saxonă, ştirea de azi ne parvine de la cercetătorii americani, prin intermediul jurnaliştilor englezi de la BBC News)