Tutankhamon, un faraon (foto: www.wikipedia.org)
Îmi pare rău că sînt eu cel care vă dă vestea, dar asta se pare că e situația. Nu e nici un dubiu, ne-o facem singuri, cu propria noastră mînă.
Alături de roată, scriere şi internet, cancerul trebuie şi el trecut pe lista realizărilor – cu sau fără ghilimele – umane, dacă e să dăm crezare unui studiu recent al cărui rezultat surprinzător a fost smuls de cercetători din trupurile îmbălsămate ale mumiilor egiptene.
Concret, mumiile poartă prea puține semne ale unor tumori maligne. Observație care, coroborată cu faptul că intervențiile chirurgicale erau mai degrabă o raritate pe vremea lui Tutankhamon, ne conduce la următoarea concluzie: cancerul e o boală modernă, expresie a unui stil de viață şi a unui model de alimentație specifice societăților industrializate.
Ca să nu lase loc la nici o îndoială, cercetătorii respectivi au căutat cu migală eventuale mențiuni ale cancerului în literatura antică. Ei bine, nu au găsit mare lucru. E adevărat că termenul de cancer a fost introdus de Hipocrate, iar un papirus egiptean vechi de 3.500 de ani documentează un cancer de sîn tratat prin cauterizare. Însă chiar şi aşa, trebuie să recunoaştem, e destul de puțin. Cancerul era în acea vreme mai degrabă o excepție, pe cînd astăzi e pe cale să devină o adevărată epidemie.
Mumiile s-au pronunțat, acum e rîndul nostru să facem ceva.
(ştire preluată şi adaptată de pe de-acum binecunoscuta ediție online a ziarului Pravda)
De multe ori este foarte dificila diagnosticarea la o persoana vie. Oare nu are o hiba ascunsa acest studiu?
@VirtualKid: nu cred, par oameni serioşi care şi-au făcut cum trebuie temele; ce motiv ai să te îndoieşti?
Ar fi interesant de aflat cine le finanteaza cercetarile. Parerea mea este ca ar trebui reglementata publicarea acestor studii si obligarea cercetatorilor sa precizeze in primul rand cine le-a dat banii…
Ar fi mai credibili.
@VirtualKid: cu siguranță nu companiile alimentare şi nici cele farmaceutice nu au asigurat finanțarea în acest caz; nu ies prea bine nici unele, nici altele; însă e bine de avut în vedere, într-adevăr, cele bune.
cert e ca unele boli sunt intr-adevar apanajul societatii industrializate. asta chiar nu putem nega. ne-am prelungit speranta de viata, dar am mai adaugat niste boli pe lista. pare un cerc vicios cumva…
@Zazuza: eu cred că ne-am prelungit doar statistic speranța de viață; ce vreau să spun: înainte vreme speranța de viață (un parametru în opinia mea irelevant la nivel individual) era redusă doar pentru că exista o mortalitate infantilă ridicată; cei care “scăpau” de acest prim “filtru” erau cei mai dotați biologic şi cu şanse mari să atingă vîrste matusalemice (nu erau automobile care să îi calce pe străzi etc.); cea mai bună dovadă sînt chiar bunicii noştri, care au atins ani la care noi putem doar spera; ce zici de asta?
de acord. chiar discutam asta acasa acum vreo cateva zile, ca totusi progresul asta e cam relativ…
@Zazuza: acum cîteva ore eram la Şoni iar discuția a ajuns la un moment dat cam în aceeaşi zonă; părerea mea este că ne învîrtim de fapt în cerc cu acest aşa-zis progres; însă mai trebuie să mai strîng ceva argumente pentru a-mi susține teoria; hai să nu disperăm, că rămînem fără păr în cap.
Interesant, de reflectat.
@Teodora: mai urmează, ca să facilităm reflecția.
Pingback: cancerul în vremea hormonilor | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: și mumiile au cancer, nu-i așa? | tot ce (nu) ai vrut să știi …