o viață pentru o voce 2


Sammy Davis Jr. nu e chiar unul dintre numele care, atunci cînd e rostit, ne fac să tresărim. Cel puțin nu pe noi, cei de prin România (sau poate că e doar o impresie de-a mea).

Însă cu sau fără recunoaşterea mioritică, este dincolo de orice dispută faptul că juniorul – care ar fi împlinit astăzi 85 de ani – a avut o viață ca-n filme.

Sammy Davis Jr. (foto: www.wikipedia.org)

Într-o țară care – deşi abia ieşită învingătoare dintr-un război mondial purtat în numele unor înalte valori morale – nu făcuse decît să înlocuiască fascismul de import cu rasismul autohton, tînărul Sammy avea noroc dacă era primit la propriile spectacole.

Încercările lui (repetate) de a avea o relație sentimentală cu o femeie albă (una dintre “tentative” avînd-o drept subiect pe celebra Kim Novak) erau cît pe ce să-l coste fie cariera, fie libertatea.

În urma unui accident de maşină care era să-l coste viața, s-a ales cu un ochi de sticlă şi o convertire la iudaism.

În politică a trecut de la democrați la republicani şi a şocat America atunci cînd l-a îmbrățişat pe preşedintele Richard Nixon în direct la o emisiune televizată. După care s-a întors la democrați, deşi Nixon îl invitase între timp să doarmă la Casa Albă.

Atunci cînd, fiind diagnosticat cu un cancer de gît, a avut de ales între a-şi păstra fie viața, fie vocea (tratamentul presupunea extirparea unei porțiuni din gît).

A ales-o bineînțeles pe cea din urmă, drept pentru care în scurtă vreme a trebuit să renunțe şi la cea dintîi.


Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

2 thoughts on “o viață pentru o voce