Şi-a început încă din tinerețe cariera de actor – la Hollywood, însă a cunoscut consacrarea mult mai tîrziu – la Washington.
Unde, pe o scenă aflată în văzul întregii lumi, şi-a jucat atît de bine rolul în primii patru ani încît publicul i-a acordat – cu o majoritate covîrşitoare – dreptul de a mai interpreta un act, pentru încă patru ani.
Piesa care i-a fost hărăzită a avut de toate: războaie şi lovituri de culise, negocieri şi diplomație, succese de răsunet dar şi eşecuri stînjenitoare.
Nici în spatele scenei nu a avut parte de mai multă linişte. A scăpat cu bine dintr-o încercare de asasinat care era cît pe ce să-l coste viața. A avut numeroase probleme de sănătate, dintre care cea cu auzul a fost printre cele mai benigne.
Dintre cele maligne se disting cele două tipuri de cancer cu care a fost diagnosticat – un cancer de colon şi un cancer de piele – şi pentru care a fost operat cu succes în mai multe rînduri.
Dar cea mai “malignă” dintre toate problemele lui de sănătate s-a dovedit una care nu are nici o legătură cu cancerul – boala Alzheimer. O boală care i-a umbrit atît performanța profesională din ultima parte a carierei cît şi ultimii ani de viață.
Ronald Wilson Reagan pe numele lui – la un moment dat cel mai puternic actor de pe planetă – a jucat rolul vieții sale în calitate de cel de-al 40-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii.
Apoi a trecut discret în spatele scenei, copleşit de propria-i uitare.
Dar – din fericire pentru el – nu şi de cea a publicului său.
da’ ştiu că te pricepi la ridicat ştacheta! no acuma io ce să mai scriu despre domnii, hm? aşa-mi trebuie dacă n-am apucat să scriu înaintea ta 😀
@Daria B.: sînt sigur că ai gîndurile tale …