Emil Nolde - Mare toamna
… iar eu încep să număr din nou
dar nu boboci, ci articole
nu cucuruzi, ci cuvinte
împreună cu voi toți, cei care ați mai trecut pe aici şi cărora – îndrăznesc să sper – v-am poate lipsit
aşadar, de (imediat) mîine, iacătă-mă înapoi
Ieeeee….
Bine-ai revenit!
Da, ne-ai lipsit! Adică stai, mai bine să vorbesc în numele meu: da, mi-ai lipsit! 🙂
@Teodora: pupici
aleluia! un licăr de lumină în tunel 😀
@arcadia: aferim, numai să țină oxigenul 🙂
Nu-mi venea sa cred ochilor , cand am vazut in blogroll revenirea la viata . Crezui ca fu un proiect care lua sfarsit chiar de 1 iunie . Ce sa mai zic? Se poate deslusi din blogul meu , intre timp sau intmplat multe , draga doctore , MULTE pe care nu le-a intuit nimeni nici dorit . Ma bucur mult ca blogul a revenit la viata . Ieri m-am externat cu fetita dupa a doua sedinta de chimioterapie post operatorie .
@Alm: mă bucur că te bucuri, şi eu mă bucur să te regăsesc, trec pe la tine pe blog să văd ce s-a mai întîmplat, dar aştept să-mi spui chiar tu ce şi cum; vorbim, cele bune.