Ai 62 de ani și tocmai ai fost diagnosticat cu cancer. Iar primul tău gînd este să … te apuci să alergi maratonul.

Poate că afirmația nu este valabilă pentru cei mai mulți (dacă nu chiar toți) dintre noi. Dar ea se potrivește ca o mănușă unui anume Don Wright, un american care a dezvoltat o pasiune pentru regina probelor atletice la o vîrstă la care cei mai mulți oameni sînt mulțumiți dacă își pot scoate nepoțeii la o plimbare în parc.

Ca să respect întru totul adevărul, Don apucase să alerge deja o cursă înainte de fatidica întîlnire cu medicul oncolog. Diagnosticul – mielom multiplu, o boală care afectează oasele și predispune la fracturi – l-a făcut să-și propună să mai alerge (măcar) un maraton înainte ca boala să-l împiedice să o facă.

În alergare (sursa: www.canions.edu.ms)

După care au mai urmat cîteva curse. După care a apărut gîndul de a alerga cîte un maraton în fiecare din cele 50 de state americane. Iar după 8 ani și 60 de maratoane în 41 de state, Don nu s-a oprit încă din alergare. Însă cancerul a făcut-o, cîtă vreme de 3 ani și jumătate nu mai dă semne evoluție.

Medicii – care îi dăduseră lui Don 5 ani statistici de viață – nu își explică ce se întîmplă, însă îl încurajează pe acesta să continue în ceea ce face.

Iar Don le ascultă sfatul și aleargă neobosit către ținta propusă.

Către viață.

(poveste de viață citită pe CNN online)