Dacă vi-l închipuiți ca pe un personaj întunecat și misterios, eluziv dar în același timp profund agresiv, genul de individ malign pe capul căruia s-a pus o recompensă imensă și care este urmărit de către toate serviciile secrete prin filmele de Oscar de la Hollywood, ei bine nu. Vă înșelați amarnic.
Pentru că în realitate este alb-strălucitor, cristalin sau pufos, se găsește la îndemîna tuturor și, cel mai important, este un dulce. A ajuns să ne fie atît de familiar încît dacă nu îl știm permanent prezent prin casele noastre ni se pare că avem o mare problemă. Este vînat, e adevărat (ba chiar de către toată lumea și fără ca măcar să se fi pus vreo recompensă pentru el), însă doar prin supermarketuri, atunci cînd ne umplem săptămînal cărucioarele cu “bunătăți”.
Dacă nu v-ați dat încă seama (sau ați înțeles, dar nu vă vine să credeți) despre cine vorbesc, ei bine da, este vorba despre … zahăr. Care, sub aparența lui inofensivă și în ciuda plăcerii pe care ne-o oferă de fiecare dată, nu ne e deloc prieten. Ba chiar dimpotrivă, ne este un mare dușman.
Poate cel mai dulce dușman al nostru.

