Somnul nostru, ce-am făcut cu el?

Se prea poate ca, în curînd, să ne gîndim la modul cel mai serios să mai adăugăm un rînd la rugăciunea “Tatăl nostru”. Incredibila sugestie vine, şi mai incredibil, de la niște cercetători israelieni. Adică tot evrei, cum ar veni.

Iar înainte să strigăm cu toții “Blasfemie!”, poate că ar fi bine să vedem un pic cam pe unde bat vereșcanii. Căci se pare că (cel puțin unii dintre) reprezentanții poporului ales, chiar dacă îl resping pe Iisus în literă, tind să îl aprobe în spirit. Pe scurt, zic ei, ar fi cum nu se poate mai de dorit ca, pe lîngă pîinea noastră cea de toate zilele, să fim mai atenți cu … somnul nostru cel de toate nopțile. Pentru că, în goana noastră tot mai nebună pentru a ne-o asigura pe prima, ajungem să acumulăm datorii din ce în ce mai nesustenabile la cel de pe urmă (care, iată, și după cum tot cartea ne învață, ar putea ajunge în curînd cel dintîi).

“Am descoperit că somnul cu întreruperi afectează sistemul imun şi că celulele numite macrofage, care trebuie să combată cancerul, încep să-l ajute să crească,” spune autorul studiului.

(…) aceasta se aplică vieţii moderne, deoarece sînt multiple cauze care ne pot trezi noaptea din somn, precum o vecinătate zgomotoasă sau telefoane mobile care sună încontinuu” completează acelaşi, un anume dr. Hakim.

Faptul că studiul a fost condus în Statele Unite, iar cercetătorul pare să fie mai degrabă arab, nu alterează – sper că sîntem de acord – cu nimic mesajul lui. Dar şi mai interesantă, în opinia mea, este observaţia potrivit căreia celulele macrofage încep să ajute cancerul să crească; închipuiţi-vă, tocmai ele, care ar trebui să-l pleznească de să nu se vadă.

Acest comportament oarecum neaşteptat al celulelor macrofage mă duce cu gîndul la alte exemple – citate abundent în literatura de specialitate – de mecanisme de apărare care, în fazele iniţiale ale cancerului, par să o ia la un moment dat razna şi încep să susţină dezvoltarea acestuia.

Somnul după Dali

Întrebarea de 64 de miliarde de lei vechi este: ce înseamnă acest moment de cotitură şi ce anume le determină pe celulele noastre să-şi schimbe, brusc, loialitatea? Pentru că, dacă într-adevăr cancerul e cel mai de temut duşman al nostru, este evident faptul că ne aflăm în faţa unui caz de înaltă trădare.

Dar poate că doar întrebarea nu e pusă bine. Iar dacă întrebarea nu e cea corectă, nu cumva şi răspunsul se află în altă parte?

Şi iată cum, doamnelor şi domnilor, ajungem la întrebarea întrebărilor, simplă şi la obiect: de fapt, noi înşine vrem să ne punem această întrebare?

Sau ne e prea teamă de ce am putea afla?

(muza somnului vine astăzi tocmai din China, via agenţia Xinhua)