Vorbeam mai alaltăieri de o conspirație care se pune la cale. Hai să mă și explic puțin.
Mai zilele trecute Daniel prietenul îmi anunța extaziat (exagerez și eu un pic, dar e pentru o cauză bună) o carte o minunăție (vorba aceluiași). În plus, ca un soi de “muieți-s posmagii”, tradusă în limba română. Nici o posibilitate de eschivă așadar, un musai de citit. Am căutat-o deci, am cumpărat-o prin urmare.
Nu știu cum face Daniel de reușește, tocmai de la Singapore (carevasăzică la cîteva străzi bune distanță), să afle mai repede decît mine ce se întîmplă prin curtea mea, dar nu despre asta e vorba. Vorba e că respectiva carte este scrisă de un alt medic – Thierry Janssen pe numele lui – care, ajuns într-un impas profesional, se întoarce cu toată convingerea către medicina tradițională (sau alternativă sau holistică, dacă vreți).
Am răsfoit-o puțin și am descoperit cam aceleași idei cu ale lui David Servain-Schreiber, medic și el dar – în plus față de Thierry Janssen – și supraviețuitor de cancer.
Cu cele două cărți drept scut vom porni și noi să ne cunoaștem mai bine.
Pentru că, zic eu, dacă sînt deja doi care spun la fel, înseamnă că trebuie că e ceva.
(p.s.: am cumpărat sîmbătă cartea cu pricina dintr-o librărie, pentru ca să o descopăr duminică la un tîrg de carte la două treimi din preț; de unde trag concluzia că, poate, nu am ajuns încă acolo, dar sînt aproape, foarte aproape …)
1. Îmi place expresia românească “un musai de…” care o traduce perfect pe-aia englezească cu must-ul. 🙂
2. La ce editură a apărut? (Şi-aş mai îndrăzni o întrebare: e tradusă ok?)
3. Târgul de carte “Gaudeamus” bate la uşă (18-21 noiembrie, pavilionul central de la Romexpo) – apropo de preţuri mai mici decât în librării.
@Teodora: 1. mulțumax;
2. Curtea veche; eu doar am răsfoit-o un pic (nu am găsit nimic nelalocul lui, chiar şi aşa), însă poți merge cu toată încrederea pe mîna lui Daniel;
3. tardiv, darling, tardiv, însă îți mulțumesc pentru pont.
Imi pare rau, nu garantez nimic in privinta traducerii (am citit-o in franceza… la recomandarea fiului meu, ca sa vezi comèdie).
Dar ma gandesc ca omul ala care a vrut sa traduca o astfel de carte merita tot respectul – si sunt sanse mari sa nu fie un dobitoc.
Numai bine
@Daniel: ca fait rien, eu m-am uitat un pic prin ea, pare tres comme il faut; zile frumoase la chiang mai, cele bune.
Pana si felul in care a ajuns sa sa vanda o carte este o forma de cancer. Recomand tuturor celor care citesc aceste randuri sa faca un experiment: sa priveasca timp de cateva minute un stand cu carti dintr-un supermarket si sa incerce sa surprinda expresiile fetelor dupa observarea preturilor.
@VirtualKid: ce să mai vorbim atunci de medicamente? poate îi trimiți apoi pe cei cu experimentul şi prin cîteva farmacii, să vadă cum îşi socotesc bătrînii ultimul bănuț …
Doctore, trebuie sa te informez ca de dimineata m-am amuzat cercetand de pe unde imi vin cititorii. Ceea ce te priveste pe tine e o cautare google care suna asa: ” medicul tau la arcadia” . Sunt deci, un fel de indicator de circulatie catre tine, ceea ce-mi confera un minim de utilitate in lupta pe care o duci 🙂
@arcadia: asta poate şi pentru că ai fost prima care m-a remarcat, pe cînd eram încă o “tînără” speranță, la faza pe cartier; dacă te încumeți pentru mai multă utilitate, poarta ți-e deschisă …
ma incumet (me, Tarzan!), daca-mi gasesti o utilitate mai mare de care sa fiu in stare!
Cu placere mare! 🙂
@arcadia: ştiam eu că nu o să mă laşi la greu … ne vedem pe mail, îți scriu eu să vedem ce şi cum.
Pingback: un comentariu aparte | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...
Pingback: monstrul dinăuntru | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: cancerul, prietenul meu | tot ce (nu) ai vrut să știi …