continuarea articolului “A fost Angelina Jolie “vrăjită medical”? de Dr. Lissa Rankin – citeşte prima parte aici

Panta alunecoasă a chirurgiei elective

O dată ce pornim să îndepărtăm chirurgical părţi sănătoase ale corpului, e o pantă alunecoasă. Ar trebui să extirpăm apendici şi vezici biliare la copii, devreme ce apendicita şi bolile biliare te pot omorî? Ar trebui să extirpăm utere şi ovare după naştere, devreme ce tot de fac ele e să aştepte să facă un cancer? Ar trebui să tăiem toţi negii fiindcă unii ar putea deveni melanoame?

Dacă trăim în teamă, ne predispunem la îmbolnăvire.

A trăi cu teama de ce s-ar putea întîmpla nu face decît să iniţieze în corpul nostru răspunsuri la stres. Şi, precum arăt în cartea Mind Over Medicine, corpul are mecanisme auto-reparatorii naturale care pot distruge celule canceroase, repara proteine defecte şi întîrzia îmbătrînirea. Dar ele lucrează NUMAI dacă sistemul nervos este relaxat. Dacă amigdala din creierul tău primar reptilian e ameninţată – cum ar fi dacă oricine ţi-ar spune că ai un risc de 87% de a face un cancer – mecanismele naturale de refacere ale corpului tău se vor dezactiva. Iar cînd se întîmplă asta eşti la risc nu numai pentru un cancer de sîn, ci şi pentru alte boli.

Riscul testării genetice

Ar fi trebuit Angelina să facă testarea BRCA? Nu există un răspuns simplu la asta. Angelina Jolie ar putea purta gena pentru cancerul de sîn, dar asta nicidecum nu garantează că ea va face cancer de sîn. Deşi prezenţa genei BRCA – şi istoricul ei familial de cancer de sîn – ar putea statistic însemna pentru ea un risc de cancer de sîn de 87%, nu e nici o cale de a şti dacă ea va fi una din cele 87% care se îmbolnăvesc sau una din cele 13% care rămîn sănătoase. Dar ce ştim din literatura ştiinţifică e asta – ceea ce crezi despre sănătatea ta e posibil să se întîmple.

Corpul tău e problema ta, iar tu eşti paznicul minţii tale, aşa că e responsabilitatea să ai grijă ce fel de gînduri pui în creierul tău.

Nu sîntem victimele genelor noastre

Cercetarea epigenetică ne demonstrează că influenţele de mediu, inclusiv factorii hormonali care sunt afectaţi de gîndurile, credinţele şi simţămintele tale, afectează exprimarea genelor tale. Codul tău genetic e ca un model ce poate fi interpretat în milioane de moduri diferite. Înainte de proiectul Genomul Uman, biologii presupuneau că am avea cel puţin 120.000 de gene, o genă pentru fiecare proteină produsă de corp. Ştim acum că fiecare din cele 25.000 de gene se pot exprima în cel puţin 30.000 de feluri prin proteine regulatorii care sunt influenţate de semnale înconjurătoare. Studiile au arătat chiar că factorii de mediu pot suprima anumite mutaţii genetice, modificînd efectiv expresia ADN-ului. Aceste gene alterate pot fi chiar transmise copiilor, permiţîndu-le acestora să manifeste caracteristici mai sănătoase, chiar dacă poartă încă mutaţia genetică.

Puţine boli rezultă dintr-o singură mutaţie genetică. Mai puţin de 2% dintre boli, precum fibroza chistică, corea Huntington şi beta-talasemia, rezultă dintr-o singură genă defectă, şi doar 5% din pacienţii cu cancer pot atribui boala lor eredităţii. Oamenii de ştiinţă descoperă acum că genomul e mult mai responsiv la mediul celular – în special mediul hormonal creat de gîndurile, credinţele şi simţămintele noastre – decît am crezut iniţial. (Da, felul cum gîndeşti poate schimba modul în care  ADN-ul tău se exprimă!)

Studiul controlului epigenetic revoluţionează acum gîndirea comunităţii medicale privind genele. Noi credeam că unii oameni sînt binecuvîntaţi cu „gene bune”, în timp ce alţii sînt blestemaţi cu ceea ce unii din comunitatea medicală denumesc insensibil „citoplasmă de rahat”. Dar trebuie să nu fim victimele propriului ADN.

Dr. Lissa Rankin

Testarea BRCA

Angelina Jolie poate fi un purtător de BRCA1, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie o victimă genelor proprii. Ea poate simţi că a făcut o alegere importantă prin a fi proactivă în prevenţia cancerului – cu mai multă putere pentru ea. Respect şi onorez înţelepciunea şi intuiţia corpului ei şi admir nespus dorinţa ei de a-şi susţine adevărul.

Dar mă îngrijorez că alte femei cu istoric familial de cancer de sîn se vor grăbi acum să facă testarea BRCA, iar dacă vor fi pozitive, vor urma exemplul ei şi vor suferi o chirurgie electivă potenţial inutilă şi posibil periculoasă. Sper sincer că altele vor reflecta de două ori înainte de o testare genetică ce le-ar pune în dificila poziţie de a trebui să aleagă între sînii lor şi liniştea minţii lor.

Dar ca întotdeauna, ştiu că tu îşi ştii corpul mai bine decît orice doctor – şi doar tu poţi şti ce e bine pentru tine.

(tradus după articolul original “Was Angelina Jolie “Medically Hexed?”)