la coadă la covid


am ieșit azi să iau o pîine

pe drum, răsfirate ca mărgelele pe ață, cozi: la bancă, la magazinul de delicatese, la direcția de taxe și impozite etc. etc. etc.

toate micile cafeterii/buticuri cu profil alimentar au cîte o tejghea improvizată în ușă și niște bănci aruncate pe trotuar, doar-doar or convinge vreun rătăcit să adaste și să le “scape” ceva firfirei

mi-am amintit de cozile din vremea răposatului, o nebunie planificată încheiată cu un predictibil fiasco social și economic

atunci nu cumpăram pentru că nu prea aveam ce; acum am avea ce să cumpărăm, însă nu ne lasă, vezi bine, covidul 

nu e înțelept – ne dăscălesc autoritățile – să intrăm prea mulți înăuntru ca să nu sară pe noi, de prin unghere, sarscovdoiul, doamne ferește

se poate muri la liber și de orice în țara asta (posibil chiar în numere mai mari decît înainte de tot acest balamuc televizat), însă nu și de covid, doamne păzește 

dintr-o dată (și pe motive absolut obscure) nu cancerul e inamicul publicul numărul unu, ci covidu’

zice cine, zău așa?

trăim o nebuneală (nebunie e un termen mult prea elegant pentru ce se întîmplă acum) organizată pentru care nu există nici o justificare

pentru ieri erau anunțate (confirmate, chipurile) 22.760 de cazuri, din care 16.117 (adică 70,8%) vindecate (unde nu s-ar vindeca, spontan sau cu tratament, 2 din 3 bolnavi de cancer!) și 1.451 (adică 6,37%) decedate [1] – atenție, în timp ce erau infectate cu, nu din cauza infecției în sine, să fim bine înțeleși! (din nou, cine nu și-ar dori o rată de deces prin cancer scrisă cu o singură cifră?)

acum, ceva foarte – ba nu, extrem de – interesant despre care însă nu vorbește nimeni: avem deja un număr destul de mare de persoane testate (585.383 [1], respectiv puțin peste 3% din populația rezidentă a României [2]) 

ceea ce ne dă, la un calcul simplu, un risc de deces în condiții de infectare cu covid (o formulă nu foarte precisă, însă cam așa e întrega situație) de cam 0,25%, adică un total potențial maxim de decese la nivelul întregii țări de circa 48.000 de persoane

pentru comparație, cifra oficială a deceselor prin cancer în 2018 în România e 50.902 de persoane 

desigur, e bine să nu uităm că “lotul” în cauză e profund nereprezentativ deoarece au fost testate mai degrabă persoane la risc; dacă am extinde testarea la restul populației (preponderent cu risc minim), e foarte posibil ca cifra să scadă semnificativ, poate chiar mult sub 0,1% (pentru un total – iarăși, potențial – de decese binișor sub 20.000 de persoane)

ce rezultă de aici?

că tot tam-tamul se face pentru o “boală” care, în cel mai nefavorabil scenariu, poate determina/influența/precipita (și asta cu o extremă indulgență) un număr cu mult sub jumătate din totalul anual de decese prin cancer

și că realitatea, domnilor politicieni, jurnaliști și – rușine – doctori, este că ne-am pus să distrugem o țară și să înnebunim un popor întreg pentru ceva ce nu iese din granițele unui firesc pe care, ca persoane chipurile raționale, ar trebui să-l acceptăm ca atare: anume, că sîntem ființe muritoare și că la un moment dat, cu sau fără covid (și neamul lui), vom primi, fiecare dintre noi, chemarea

însă în țară lui Caragiale …

  1. https://www.mediafax.ro/coronavirus/coronavirus-in-romania-live-update-17-iunie-vezi-cate-noi-cazuri-si-decese-au-fost-raportate-azi-19296214
  2. https://www.worldometers.info/world-population/romania-population/
  3. https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/05/03_EPS_Timisoara_Analiza_SELIC_2019.pdf

Leave a comment

Your email address will not be published.