vitaminele și moda 10


Să luăm de pildă astăzi vitaminele.

Mai întîi a fost faza sălbatică, în care strămoșii noștri – ferm angajați pe calea (h)uman(oid)izării – culegeau vitaminele direct din pămînt, copaci sau alte tufe și le consumau ca atare și la nevoie. Erau multe, erau peste tot și, cel mai important, nu costau nimic. Pentru a ți le procura aveai nevoie doar de: 1) puțină îndemînare și 2) un strop de energie care să-ți miște fizicul.

A urmat apoi perioada cultivată, în care unii – că s-au numit ei vraci, șamani sau simpli spițeri – ne-au convins la un moment dat că știu mai multe despre vitamine decît fiecare dintre noi ceilalți. Drept pentru care au început să (ni) le servească – sub formă de prafuri, hapuri, tincturi sau alifii – în pungi, cutii și sticluțe de o eleganță austeră care să țină din start boala la respect. Iar acestea chiar (și încă) o țineau.

Trăim acum în plină epocă sintetică, în care vitaminele (dimpreună cu medicamentele în general) au de-a face tot mai puțin cu natura și tot mai mult cu industria de sinteză. Iar asta pentru că noi oamenii ne-am prins că în spatele fiecărei vitamine există o formulă chimică. Așa încît am început, realmente, să le producem pe bandă rulantă. Iar pe cale de consecință, să le și îngurgităm cam tot în același mod (sau în aceeași modă).

Vitamine pe băț (sursa: www.elderlyjournal.com)

Uitînd însă un lucru esențial: o formulă rămîne doar o formulă, iar o moleculă de sinteză nu va fi prin urmare decît o substanță seacă, chiar dacă (sau tocmai de aceea) extrem de pură. O vitamină naturală – adusă nouă de o frunză sau de o legumă sau de un fruct – nu vine niciodată singură, ci împreună cu alte elemente benefice, toate învelite într-o matrice informațională vie, ce acționează asupra noastră sinergic și concertat. Pe cînd o moleculă chimică, chiar avînd aceeași formulă cu  vitamina respectivă, nu este decît o substanță moartă, desenată într-un birou rece și produsă într-un laborator lipsit de viață.

A ajuns așadar o modă să luăm vitamine. Iar asemenea hainelor, considerăm că e mai chic să le cumpărăm ambalate în cutii colorate, avînd nume exotice scrise pe luciul lor. În timp ce adevăratele vitamine (ni) se ascund tot mai mult – în spatele numelor lor comune – pe tarabe prăfuite de piață, printre morcovi, mere sau legături de pătrunjel.

Dar asta poate fi chiar răzbunarea lor.

 


Leave a comment

Your email address will not be published.

10 thoughts on “vitaminele și moda

  • Daria B.

    Bun, de acord că pe vremurile bune, când vitaminele existau pe toate gardurile ca să zic aşa, le puteai lua direct din natură, dar în zilele noastre nu mai e valabil şi nu cred că-i cazul să insist asupra subiectului pesticidelor, chestiilor injectate etc. în fructe şi legume. Din nou de acord că multivitaminele de sinteză din farmacii nu sunt deloc o soluţie, în cel mai bun caz te ajută doar ca autosugestie, cum ai povestit cu cazul cu placebo. Însă având în vedere că fructele şi legumele bio din care se presupune că ar trebui să ne luăm toate vitaminele necesare sunt pe cale de dispariţie, mă întreb dacă nu e mai bine totuşi să le suplimentezi cu unele “fabricate” doar că naturiste, de genul celor de la firma Tianshi (de care ţi-am mai pomenit: http://www.tianshi-tiens.ro/) decât să-ţi supui organismul unui deficit din ce în ce mai mare?

    • doctorul Post author

      @Daria B.: eu cred că “deficitul” ăsta e întreținut de cine trebuie, dacă mă-nțelegi, iar vitaminele naturale, chiar dacă la pachet cu alte goange, tot sînt de preferat celor de sinteză; m-am uitat pe site-ul celor de la tianshi, în primul rînd că sistemul MLM îmi ridică din start un semn de întrebare; iar apoi nu înțeleg ce caută biotehnologia în curtea lor, ca să nu mai vorbesc de “utilajele moderne” din Germania etc.; mai studiem însă și revenim (p.s. – ca să nu mai vorbim despre limba română aproximativă, pentru care, oricît or fi ei de chinezi, mă-nțelegi …)

      • Daria B.

        şi ce ne facem când goangele o să ia complet locul vitaminelor naturale? 🙂 dacă îţi înţeleg reticenţa privind sistemul piramidal (deşi poate că se explică prin acapararea pieţei farma de clasicele produse de sitenză şi respingerea categorică a unui concurent cu produse naturiste), nu ţi-o înţeleg pe cea legată de biotehnologie, poate mi-o explici? dacă ai timp şi chef de studiat mai în detaliu problema, pot să-ţi mai trimit nişte informaţii. mă interesează încă o opinie avizată, căci exemplele de persoane cu afecţiuni f. grave tratate cu produsele astea sunt tot mai numeroase şi mai greu de ignorat…

        • doctorul Post author

          @Daria B.: reticența față de sistemul piramidal îmi vine cu deosebire de la împrejurarea că aici vorbim despre medicamente la urma urmelor, care ajung să fie “împinse” de oameni care nu au o pregătire de specialitate, ba de multe ori nici măcar un training specific; una e să vinzi produse cosmetice în sistem piramidal, cu totul altceva însă să lucrezi cu substanțe care (ne) influențează în mod direct sănătatea; vitaminele par inofensive, dar nu sînt; iar administrarea lor după ureche poate face la un moment dat mai mult rău decît bine; cît despre biotehnologie, am citit pe site-ul lor despre modul în care sînt obținute cîteva dintre produse, însă nu mi-e clar cît anume e prelucrare de materie primă naturală și cît e biosinteză realizată în condiții artificiale, controlate; trimite-mi te rog ce informații ai și mai vorbim, bine?

  • Daria B.

    din ce citesc, înţeleg că nu prea ai timp şi mă gândesc că poate şi produsele de la Tianshi ţi se par tot un fel de comercializare a speranţei, aşa că nu-i nevoie să-mi mai răspunzi la întrebările precedente, voiam să-ţi mai arăt nişte documente, dar never mind… mă trimit singură la piaţă şi înapoi la goange

    • doctorul Post author

      @Daria B.: așa cum ți-am spus, nu am încă o opinie, dar aștept documentele și apoi mai vorbim (iar cu timpul cam ai dreptate, dar mă bazez pe înțelegerea ta :-)).

  • arakelian

    mai precis, industria farmaceutica este a2a ca profit pe plan mondial dupa cea de armament.
    ma uit in Bucuresti, pe strazi, pot sa zic ca este mai infloritoare decat cea bancara. Pe ei nu i-a lovit criza.

    Presa ce zice? reclama e sufletul comertului, auzii asta. La fel si ziaristii care au incercat sa publice ceva legat de asta, dupa ce sponsorii si cei ce platesc reclame din jumatate de ziar, au protestat.

    Asa ne intoarcem spre simplicitate. Si inclusiv in Bucuresti, e mai greu, dar mai sunt produse in piata, mici, amratate, morcovi murdari si chinuiti, mere cu viermi si telina pitica. Doar sa vrem sa cautam.

    • doctorul Post author

      @arakelian: adevărat, doar să avem informația (din ce în ce mai greu de găsit, din păcate) și să vrem să căutăm.