Parcă nu ne era de ajuns că ne înmulțim. Nu, mai trebuie pe deasupra să ne și mărim.

Tocmai ce sărbătorirăm (vorba vine) venirea pe lume al celui de-al 7 miliardelea pui de Homo Sapiens. Pe o planetă care, deși rămîne la fel, pare tot mai mică. Și din ce în ce mai incapabilă să ne susțină pe toți (umblă vorba că Mama Pămînt are nevoie de un an întreg de muncă silnică pentru a putea pune la loc în cămară ceea ce noi, omuleții ei dragi, consumăm cu inconștientă lejeritate în doar 9 luni).

Ironia maximă e că din teamă, întîmplare sau neștiință, o bună parte din ceea ce consumăm se regăsește direct la purtător sub formă de inutilă grăsime. Sîntem, cu alte cuvinte, niște mașini foarte eficiente de transformare a materiei în osînză.

David modern (foto: www.incrediblethings.com)

Noroc cu coana Europa care, cu toate pocinoagele pe care  le face, din cînd în cînd o mai și nimerește. Astfel, băgînd ea de seamă că nu mai încăpem prin autobuze, tramvaie și – acolo unde e cazul – metrouri, ne atacă taman unde ne doare mai tare: recte, la portofel.

Taxă pe  grăsime în Danemarca (unt și uleiuri vegetale), taxă pe băuturi răcoritoare în Franța (carbogazoase dar și sucuri de fructe) și cine știe ce și unde ni se mai pregătește (România, se aude?).

Poate că pare o glumă, poate că mulți consideră că e nedrept. Dar adevărul e că sîntem mulți. Din ce în ce mai mulți. Iar pe deasupra și mari. Din ce în ce mai mari.

Iar de undeva trebuie să începem să tăiem.

(dat cu părerea ocazionat de o știre servită de Pravda online)