“Aș face orice ca să mă vindec!”

Lucrul pe care îl spun sau îl gîndesc la un moment dat cei mai mulți – dacă nu toți – dintre oamenii puși în fața unui diagnostic de cancer. Este așa-numita fază de “negociere”, unul dintre stadiile – identificate de către renumita cercetătoare elvețiană Elisabeth Kübler-Ross în modelul care-i poartă numele – prin care trec pacienții cu boli terminale în procesul de acceptare a situației și de adaptare la consecințele acesteia.

Ei bine, se pare că oamenii au înțelegeri extrem de diferite asupra sensului cuvîntului “orice”. Pare-se că pentru unii fumatul nu este inclus în lista de lucruri disponibile pentru negociere, după cum au descoperit cu destulă consternare un grup de cercetători americani.

În întuneric (foto: www.wanttoquitsmoking.storeblogs.com)

Aceștia au luat la întrebări mai mulți medici oncologi, care au admis că fumatul este un obicei atît de adictiv încît pacienților lor le vine greu să renunțe la fumat. Dintre cei aproximativ 5.300 de pacienți cu cancer trecuți în revistă, o bună parte – 39% dintre cei cu cancer de plămîni și 14% dintre cei cu cancer de colon – fumau la momentul diagnosticului. Cinci luni mai tîrziu 14% dintre cei cu cancer de plămîni și 9% dintre cei cu cancer de colon încă fumau.

Acuma, din două una: ori Elisabeth a greșit teoria, ori cetățenii respectivi nu i-au citit-o.

O altă dilemă din care nu putem ieși.

(știre preluată – fără pic de fum – de pe CNN online)