… ca să-ți spun cine eşti.
Eventual de ce (poți să) te îmbolnăveşti. Sau, în varianta optimistă, de ce (poți să) te vindeci.
Căci o povață de la tăicuța Hipocrate ne îndeamnă să învățăm să folosim alimentele drept medicamente. Cum e posibil aşa ceva? Din cele mai vechi timpuri oamenii au folosit ceea ce le-a oferit natura pentru a se obloji de diverse boli. Plante medicinale, produse animale sau chiar (ape) minerale, toate în stare naturală, direct de la sursă. Vraci, şamani, vindecători au păstrat, îmbogățit şi transmis mai departe toate aceste cunoştințe.
Pînă mai în vremurile noastre, cînd aceste principii au început să fie cercetate în mod ştiințific şi (cel puțin în parte) transformate în medicamentele pe care ni le recomandă astăzi doctorii. Da, e adevărat, medicamentele aşa cum le cunoaştem noi nu au fost la început (multe sînt şi acum) decît substanțe extrase şi purificate din produse naturale. Mai apoi, odată cu dezvoltarea industriei chimice, apoi a celei farmaceutice, au început să apară medicamentele de sinteză. Care însă încercau să copieze tot moleculele naturale, pentru a reproduce efectele deja verificate ale acestora. Iar medicamentele pentru cancer nu fac nici ele excepție.
Avem aşadar două opțiuni:
1. Mîncăm ce ne trece prin cap iar apoi luăm medicamente ca să ne facem bine.
2. Alegem alimentele care ne fac bine la sănătate şi economisim banii de medicamente.
Alegerea ne aparține.
Pingback: ceaiul, elixirul nemuritorilor | tot ce (nu) ai vrut să ştii …
Pingback: de peste mări şi țări | tot ce (nu) ai vrut să ştii …
Pingback: există o pastilă! | tot ce (nu) ai vrut să ştii …
Pingback: cartofi eterni pentru o viață veșnică | tot ce (nu) ai vrut să știi …