cancerul de col sub microscop 9


Sub lupă (foto: www.waleshome.org)

Cancerul de col are șanse mai mari de a fi vindecat atunci cînd este diagnosticat pe baza testului Babeș-Papanicolau, spun cercetătorii (nici nu mai are importanță care).

Iar astfel se deschide un nou teren de luptă și discuții în contradictoriu privind utilitatea procesului de screening în cancer. Asta în ciuda eșecului răsunător al abordării în alte două tipuri de cancer extrem de frecvente, respectiv cancerul de sîn și cancerul de prostată.

E adevărat că cifrele prezentate pentru cancerul de col sînt impresionante și (aproape) convingătoare prin ele însele. Iar probitatea științifică a instituției care a studiat problema (Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia) e situată dincolo de orice dubiu.

O serie de întrebări apar, totuși.

Prima și cea mai evidentă ar fi de ce folosirea detecției precoce prin screening ar da rezultate mai bune în cancerul de col, cîtă vreme metoda a eșuat cu brio în celelalte două forme de cancer mai sus pomenite.

A doua, ceva mai greu de scos la lumină, ar fi cum putem fi siguri că toate cazurile diagnosticate ar fi evoluat într-adevăr către un cancer manifest (testul Babeș-Papanicolau detectează anomalii celulare descrise cu termenul generic și ambiguu de “modificări preanceroase”). Iar de aici, întrebarea subsidiară: oare cîte femei au fost tratate și declarate apoi “vindecate” pentru o boală pe care nici măcar nu au avut-o (ca o consecință a așa-numitului “diagnostic fals pozitiv”), fenomen documentat dealtfel și în celelalte două tipuri de cancer de care aminteam mai devreme?

În sfîrșit cea de a treia, oarecum retorică dar nu mai puțin importantă: există cumva vreo legătură între studiul respectiv și eforturile remarcabile de promovare a vaccinuluimai nou inclusiv la băieți – împotriva virusului papilomatos uman (HPV – Human Papilloma Virus)? E adevărat că aici un cîrcotaș mai pe fază ar putea obiecta că primul vaccin HPV a fost aprobat în 2005, în timp ce studiul care ne reține atenția astăzi a început încă din 1999. Adevărat, numai că pînă la a fi aprobat vaccinul a trecut cel mai probabil printr-un proces de dezvoltare de peste 10 ani (13 ani în medie), ceea ce face ca întrebarea pur retorică să rămînă, totuși.

Acum întrebările au fost puse.

 

(știre adusă nouă de BBC Health online)


Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

9 thoughts on “cancerul de col sub microscop

  • arakelian

    apropos de virusul HPV, eu am avut 2 trunchiuri inofensive. Peste 1 an, am repetat testul, nu mai aveam nimic.
    Atunci vaccinarea ce rost are?

    La fel, discutat cu giencologul, eu am cerut un tratament pt sustinerea imunitatii, el a zis unul si apoi de limonada cu miere. Am descoperit leacul ? producatorii de vaccinuri stiu?:)))

    • doctorul Post author

      @arakelian: există (inclusiv în România) numeroși așa-ziși “purtători sănătoși”, adică oameni care au în corpul lor un virus (hepatic, HIV, HPV în cazul tău) care nu fac boala și care la un moment dat chiar se “curăță” de virusul respectiv (e celebru cazul lui Magic Johnson, un baschetbalist american, care a scăpat de HIV – chipurile datorită unor tratamente); mai sînt și oameni de care virusul HIV pur și simplu nu se “lipește”; în sfîrșit, ai prins ideea: un organism competent imunologic (carevasăzică virgulă că le are pe toate la locul lor) nu prea pune botul – ca să zic așa – la goange din astea (vezi scena cu Shere Khan și Kaa din Cartea Junglei); vaccinarea are rostul să facă bani, iar ginecologul tău e un om isteț ;), poate într-o altă viață îl voi cunoaște și eu 🙂

  • arakelian

    In Ro era destul de agresiva promovarea vaccinului; pe cabinetul clinicii M. era un afis imens: 8 din 10 femei au HPV. Vaccineaza-te. Granita dintre cei 2 si cei 8 e scurta.

    Despre vaccinuri, off topic:
    deci schema vaccinarii copilului romaneasca e apasatoare si colosala. Fiind plecata, si pt ca inca nu am gasit (nici nu am cautat) un pediatru de incredere, sunt inca in dubii daca sa fac rapel la ROR(vaccinul de rubeola, oreion, rujeola). Ce riscuri sunt daca nu mai vaccinez copilul? (in afara de cel ca va face boala, statisticile tarii curente fiind cu indici f. slabi de imbolnaviri si la rubeola si la rujeola).

    • doctorul Post author

      @arakelian: riscul e să facă boala, risc care există dealtfel și dacă face vaccinul :-); România a ajuns o colonie pe care se poate experimenta orice, probabil că într-o generație-două ori ne termină, ori se aleg cu niște super-mutanți.