Păi să-i dăm cuvîntul, ca să se prezinte singur:
“Am cancer. Am fost diagnosticat pentru prima dată ca având această boală acum cincisprezece ani. Am primit tratamentul convențional, iar cancerul a dat înapoi la început, după care a revenit. Ca urmare, m-am hotărât să aflu cât mai multe lucruri cu putință despre această boală, pentru a-mi ajuta trupul să se apere singur împotriva ei. Ca medic, cercetător cu experiență şi fost director al centrului pentru medicină integrativă al Universității din Pittsburgh, am avut acces la o cantitate inestimabilă de informații referitoare la abordări naturiste care au fost adoptate în scopul de a împiedica apariția cancerului sau de a ajuta la tratamentul acestuia. Se împlinesc deja şapte ani* de când țin în frâu cancerul.”
(…) “Mi-a luat luni de cercetare până ce am înțeles modul în care aş putea să îmi ajut corpul să se protejeze singur în fața cancerului. Am participat la conferințe din SUA şi Europa care au strâns laolaltă cercetători aflați în plină explorare a acestui tip de medicină, care lucrează asupra îmbunătățirii condițiilor calitative ale “terenului ce trebuie cultivat”, reprezentat de propriul organism al bolnavului afectat de cancer, în acelaşi timp în care este şi o medicină îndreptată direct către boală. Am scormonit prin tot felul de baze de date medicale şi am periat o mulțime de publicații ştiințifice.”
(…) “Aceasta este concluzia la care am ajuns: dacă în ceea ce ne priveşte, purtăm cu toții povara unui potențial cancer ce zace inactiv în interiorul nostru, fiecare dintre noi avem, în egală măsură, şi un corp proiectat să lupte împotriva procesului de formare a tumorilor. Depinde de fiecare dintre noi modul în care ne folosim mecanismele naturale de apărare ale propriului nostru corp.”
* David a fost diagnosticat pentru prima dată cu o tumoră cerebrală în 1991, la vîrsta de 31 de ani; abia după recidiva survenită la cîțiva ani distanță a luat hotărîrea să facă ceva diferit cu boala lui.
(rîndurile de mai sus sînt reproduse – cu respectarea grafiei originale – din cartea lui David Servan-Schreiber “Anticancer. A new way of life”, apărută în limba română sub titlul “Anticancer. Învinge prin mijloace naturale”)
O, ce poveste înfricoşătoare! Şi totuşi plină de speranţă. Ca o doză de optimism ce ne e inoculată preventiv.
@Teodora: dar o poveste cu atît mai plină de speranță cu cît e mai înfricoşătoare, după mine; hai să vedem ce ne mai zice, că de aici începe partea mai interesantă.
Cati oameni ar fi capabili sa treaca prin aceste incercari… si cu toate acestea sa isi pastreze puterea de lupta?
@VirtualKid: chiar dacă ar fi doar unul, e suficient pentru a ne arăta tuturor că se poate.
Pingback: cu genele pe masă | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...
Pingback: piua pentru o leapşă mică | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...
Pingback: problema sîcîitoare a morții | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...
Pingback: celule în afara legii | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...
Pingback: un alt Mickey Mouse | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...
Pingback: o poveste cu tîlc | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...
Pingback: doctore, mi-ai salvat viața | tot ce (nu) ai vrut să ştii …
Pingback: rana care nu se vindecă | tot ce (nu) ai vrut să ştii …
Pingback: din transplant în tumoră | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...
Pingback: prea scund pentru cancer | tot ce (nu) ai vrut să ştii ...
Pingback: cu genele pe masă | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: piua pentru o leapşă mică | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: problema sîcîitoare a morții | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: celule în afara legii | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: un alt Mickey Mouse | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: o poveste cu tîlc | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: în mine se dă o luptă | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: rana care nu se vindecă | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: sînt doctor, nu mă ascultați! | tot ce (nu) ai vrut să știi …
Pingback: Angelina versus medicina | tot ce (nu) ai vrut să știi …