Dacă tot am vorbit despre două plante rele – ciupercile psihotrope și marijuana – care ne pot face bine, să vedem acum cum de se întîmplă de ajung plantele bune să ne facă rău. Totul a început – normal – cu o idee generoasă: să hrănim pînă la unul tot mai mulții locuitori ai frumoasei planete albastre.
Dispărute recent dintre atracțiile turistice ale Amsterdamului, ciupercile magice (citește “halucinogene”) revin mai nou în forță. De data asta în studii medicale cît se poate de respectabile. Asta pentru că psilocibina, componenta chimică responsabilă pentru “călătoriile” extrem de colorate provocate amatorilor de senzații tari, oferă pe de altă parte o – deocamdată – promisiune în tratamentul depresiei.
Dar nu se compară nici pe departe cu practica, chiar dacă uneori cea din urmă ne mai și omoară. Iar dacă nu ne omoară, în cel mai bun caz ne îngrașă. Ei bine, se pare că nu întotdeauna. Astăzi am încercat, alături de alți cîțiva temerari, să desființăm – pe modelul învățat de pe Discovery Channel – acest ancestral mit. În acest nobil scop ne-am adunat încă de dimineață la Şoni, care ne-a pus cu generozitate la dispoziție – pentru buna desfășurare a acestui experiment gastronomic – atît bucătăria, cît și vasta sa experiență culinară.
Am tot discutat în ultima vreme despre alimente şi despre rolul acestora în sănătatea noastră. Despre cum felul în care ne hrănim ne influențează viața. Despre cîteva principii de alimentație pe care trebuie să le urmărim pentru a evita să ne îmbolnăvim de cancer. Am prezentat chiar şi o listă cu cinci dintre “băieții răi”, anume alimente de care ar fi bine să ne ferim. Am văzut, cu alte cuvinte, partea goală a paharului. Haideți să vedem acum şi partea plină a acestuia.
