– piesă în două acte și cîteva dileme –
(pricinuită de un dezesperat, cvasi-irațional apel pro-vaccinare slobozit relativ recent în măruntaiele internetului de o remarcabilă tastatură a jurnalismului conjectural-oportunist dîmbovițean)
motto (imaginar): Didina: – Bibicule, ne înțepăm și noi un pic?
Vorba vine! Aghiazma e de fapt chimioterapie, livrată cu forța nu pe gîtul vreunui Grigore dîmbovițean, ci taman în vena unei tinere din (autoproclamata) cea mai liberă și mai democratică țară din lume (recte Statele Unite ale Americii).
Se pare că da, de data asta tutunarii au dreptate. Sau cel puțin așa consideră un judecător federal american. Judecător care tocmai a dat o sentință prin care absolvă companiile producătoare de țigări de obligativitatea de a afișa pe pachetele de tutun imagini care avertizează asupra efectelor nocive ale fumatului asupra sănătății.
Se prea poate că da, potrivit principiului libertății de exprimare. Chiar dacă – cel puțin în cazul lor și asta exclusiv în opinia mea – este vorba doar despre libertatea de a spune prostii (asta ca să nu zic blăstămății).
