poveste la indigo 5


Două flori (sursa: www.ih2.redbubble.net)

Doar ce spuneam cum că Pămîntul se învîrte, cu sau fără voia noastră. Şi că între timp se întîmplă lucruri, tot asemenea.

Mă pregăteam să-mi asezonez (re)intrarea în blogosferă cu o trecere în revistă a celor – cu vreo oareşce legătură cu tema noastră – întîmplate de-a lungul verii, cînd m-am trezit cu o serie de trei comentarii de la Alm.

Cu franchețea care o caracterizează, mă anunța că tocmai s-a externat cu fetița ei după a doua serie de chimioterapie. M-am uitat pe blogul ei şi am derulat înapoi firul poveştii lor din această vară. Am aflat că fetița ei Theodora a primit vestea că e bolnavă la începutul lunii iunie, aproape imediat după ce eu m-am oprit din scris. Iar întreaga ei poveste – cu analize, diagnostic, operație, tratamente – s-a derulat în acest răstimp de trei luni (în care unii şi-au permis luxul unei pauze sabatice).

Alm şi-a făcut brusc apariția printre noi vorbind despre experiența ei incredibilă în lupta cu boala – după cum a prezentat-o ea – al cărei nume începe cu “c”. O luptă pe care ea a considerat-o atunci cîştigată şi definitiv încheiată.

Iată însă că, la distanță de ani, spectrul bolii revine, de astă dată în preajma fetiței ei. Sînt sigur – după cum am văzut şi din cele povestite de ea pînă acum – că Alm se va bate cu aceeaşi îndîrjire ca şi prima dată, iar fetița ei (care fără îndoială că îi seamănă) va trece, asemeni mamei, cu bine peste acest moment dificil al vieții ei încă fragede.

Eu unul sînt alături de ele.

Theo, Alm, fruntea sus!

 


Leave a comment

Your email address will not be published.

5 thoughts on “poveste la indigo

    • doctorul Post author

      @Alm: poate că nu am spus-o explicit, dar dacă mai ai timp, dispoziție, nervi, te aştept cu orice vrei să împărtăşeşti din povestea Theodorei, oricînd îți este la îndemnă …

  • Alm

    da , chiar ma gandeam ca ar fi bine sa rescriu acum , privind in urma . Atunci am scris sub forma de jurnal si am amestecat la greu si trairile mele sufletesti. O sa incerc . Cred ca la urmatoarea internare daca pana atunci nu apuc .
    Nu stiu , poate nu ti-ar veni sa crezi doctore , dar am si dispozitie si nervi . Cu timpul stau mai rau si cu oboseala fizica care uneori capata aspecte de extenuare . Insa cred ca ar fi bine sa scriu un mic articol chiar numai pe aceasta tema -Boala copilului prin ochii mamei .

    Ne mai auzim , pana atunci succes si toate cele bun e , mai ales sanatate ! 😉