Uită că viața e grea. Aşa ne învață unul din multele cîntece de pahar din simpatica noastră cultură poporeană.

“Băutura e bună, însă trebuie să te ții de ea”, ne asigură o altă maximă de largă circulație orală, transmisă cu sfințenie din generație în generație.

Şi, ca toate zicerile îndelung distilate prin hrubele străfunde ale înțelepciunii colective, ambele sînt adevărate. Alcoolul, consumat regulat, este extrem de a eficient în a ne face să uităm de viața grea, iar la extrem ne poate chiar scăpa de tot de ea.

Nu există o cale mai sigură – exceptînd poate o hepatită virală – către o ciroză hepatică. Iar multe din cazurile de ciroză evoluează către carcinom hepatic. Altfel spus, cancer.

Dar asta nu e nici pe departe tot ce ne rezervă consumul excesiv de alcool. Ca şi tutunul, alcoolul este un factor de risc dovedit pentru o multitudine de tipuri de cancer: cancer de cap şi gît (gură, gît, laringe), cancer de esofag şi cancer de sîn. În plus, poate creşte şi riscul de cancer de colon.

Unul da, restul ba (foto: www.medicinenet.com)

Societatea Americană de Cancer consideră mai nou chiar şi limita zilnică actuală de două pahare pentru bărbați şi unul pentru femei pot prezenta un risc.

În facultate ni s-a oferit o regulă simplă care să ne ajute să evaluăm acest risc: consumul zilnic, timp de 20 de ani, a unei cinzeci de tărie sau a unui pahar de vin sau a unei sticle de bere. Zilnic, am zis, timp de 20 de ani. Cam asta era, cel puțin atunci, “rețeta” sigură pentru o ciroză, eventual cancer.

Care ar fi deci “rețeta” ca să evităm această neplăcută perspectivă?

Simplu, să mai sărim cîte un pahar. Şi avem şi pentru asta o zicere, la fel de adevărată:

Bea doar duminica, şi atunci cu măsură!