“Pentru construcție (un avion solar, nota mea), am mers la fabricanții de avioane cu specificațiile noastre şi ei au spus că e imposibil; de aceea am abordat un constructor naval – şi pentru că acesta nu ştia că e imposibil, ne-a ajutat.”
Azi ridic – cu plăcere, că tot m-a provocat – leapşa aruncată de Gabi şi zic după cum urmează:
Într-o vreme în care cărțile bune erau mult mai rare iar cele proaste – din fericire pentru cei care oricum nu aveau ceva mai bun de făcut – mult mai lesne de identificat, mi-a căzut în mînă un op al lui Romulus Rusan, un scriitor pe nedrept cunoscut mai degrabă drept soțul Anei Blandiana.
Înainte să uit şi să trec la alt subiect: La expoziția lui Beti am regăsit un lucru pierdut. Nu era la fel de concret precum tablourile agățate pe pereți, însă se simțea peste tot în atmosferă. Ba chiar creştea cu fiecare nou oaspete care adăuga prin simpla lui prezență cîte un strop din acel inefabil “ceva”.
Vorbeam mai alaltăieri de o conspirație care se pune la cale. Hai să mă și explic puțin. Mai zilele trecute Daniel prietenul îmi anunța extaziat (exagerez și eu un pic, dar e pentru o cauză bună) o carte o minunăție (vorba aceluiași). În plus, ca un soi de “muieți-s posmagii”, tradusă în limba română.
De fapt, mesajul era foarte simplu: ca să învingi cancerul, trebuie mai întîi să-l înțelegi; altfel, intri într-o luptă inegală, cu puține şanse de cîştig. Am înțeles asta pentru că, doar un raft mai sus, am găsit o altă carte, scrisă de David Servan-Schreiber (tot medic, psihiatru de specialitate) care a învins cancerul nu doar o dată, ci de două ori.
Pentru că l-a înțeles!
