(foto: http://english.pravda.ru/)

Aşa cum i-am promis lui Eufrosin, începem să vorbim despre rolul alimentației în boala numită cancer.

Vom discuta despre ce trebuie să mîncăm dacă ne îmbolnăvim de cancer, pentru a putea spera să ne vindecăm. Iar dacă înțelegem acest lucru cît timp sîntem sănătoşi, poate schimbăm din timp ceva în modul în care ne hrănim, pentru a preveni cancerul. Principiile sînt aceleaşi, în definitiv.

De la Aristotel citire, calea de mijloc (“aurea mediocritas” în limba latină) a fost aşezată la loc de cinste. Chiar dacă nu s-au cunoscut unul pe altul, Buda, Confucius, Platon, Socrate au fost de aceeaşi părere. Şi cine sînt eu ca să-i contrazic?

Un prim principiu ar fi să nu exagerăm cu mîncarea, indiferent ce mîncăm şi oricît de mult ne-ar plăcea această activitate. Iar asta nu neapărat ca urmare a recomandării iluştrilor noştri înaintaşi, care nici măcar nu au avut pregătire în medicină. Dar putem asculta sfatul unui medic, care a avut el însuşi cancer şi s-a vindecat.

Să facem cu ochii minții o incursiune (cu scuzele de rigoare) în poşeta unei doamne, în care oricine ştie că putem găsi aproape orice. Putem, pentru că de regulă nu găsim, atît de multe lucruri sînt înghesuite acolo. Cam aşa e şi cu stomacul nostru: cu cît înghesuim în el mai multă mîncare, cu atît îi va fi mai greu să găsească ceea ce are nevoie, mai exact ceea ce noi avem nevoie. Respectiv principiile nutritive. Iar în acest fel, mare parte din ceea ce înghițim trece nedigerat mai departe şi se duce pe apa sîmbetei.

Şi uite-aşa ne păcălim de mai multe ori: plătim pentru o hrană pe care nu o folosim, ne obosim corpul încărcîndu-l fără noimă şi, cel mai important, ne pricopsim cu un risc din ce în ce mai mare să facem cancer (printre altele). Pentru că se pare că există o legătură directă între kilogramele în plus şi riscul de a face cancer, aşa cum aflăm dintr-o carte de referință, scrisă de un medic care a învins cancerul.

(foto: http://english.pravda.ru/)

Sper că v-am dat cîteva elemente care să vă determine să reflectați puțin asupra acestui subiect. În acelaşi timp sper că nu v-am speriat într-atît încît să cădeți în cealaltă extremă. Care, chiar dacă vă poate feri de cancer, nu e cu nimic mai grozavă.

Magister dixit!

p.s.: sînt sigur că doamnele, cu inteligența care le caracterizează, vor citi cu un zîmbet paralela de mai sus, dar vor trata cu seriozitate mesajul.