sanctitatea sa Happy Meal 35

This entry was posted in prevenție and tagged carne cheeseburger Coca-Cola hamburger Happy Meal marketing McDonalds mîncare plastic Sally Davies Sfîntul Scaun on by

Că tot sîntem la capitolul plastic.

Zilele astea e plin ecranul televizorului de reclame McDonalds pentru un produs numit Big Mac. Care cică rămîne (sau revine) la un preț imbatabil.

Nu ştiu ce e atît de extraordinar aici, că doar plasticul a fost întotdeauna ieftin. Ieftin şi, cel puțin aparent, etern. Este ceea ce a (re)descoperit cu stupoare şi Sally Davies, artist fotograf din New York. Care, inspirată probabil de alte producții artistice mai mult sau mai puțin comestibile, a cumpărat acum şase luni un meniu Happy Meal proaspăt ca o idilă la prima vedere. Cu obiectivul dezinteresat artistic de a-i surprinde lenta descompunere o dată cu trecerea inexorabilă a timpului.

Povestea e că, la nu mai puțin de şase luni de la începerea acestui proiect puternic îmbibat de o evidentă substanță artistică, celălalt obiectiv – în speță cel al aparatului ei fotografic – rămîne într-un continuu suspans. Deoarece el surprinde zilnic, cu o repetabilă futilitate, o imagine mai mult decît statică. Iar asta fiindcă încăpățînatul hamburger refuză cu obstinație să se descompună, negîndu-i astfel neinspiratei noastre artiste accesul către binemeritata glorie.

Cît despre autorii acestei adevărate minuni pămîntene – am numit aici reprezentanții companiei McDonalds – ei ne explică ciudata întîmplare prin faptul că “bacteriile şi mucegaiul se dezvoltă doar în anumite condiții … Dacă mîncarea este/devine destul de uscată, nu va dezvolta mucegai sau bacterii”.

Nu serios!

Cu o asemenea savantă explicație nu pot să nu încerc să sar în ajutorul simpaticilor angajați ai unchiului Mac. Cu sugestia că poate carnea din care s-a materializat respectivul hamburger ar putea proveni de la vreo sfîntă vacă de prin India. Situație care le-ar oferi fără îndoială o ieşire elegantă din această dilemă, dar care i-ar obliga în acelaşi timp să trimită neîntîrziat către Sfîntul Scaun o cerere pentru sanctificarea hamburgerului cu pricina. Vă zic eu, asta da lovitură de marketing! Închipuiți-vă doar ce legendă urbană s-ar putea naşte de aici, cu tineri imberbi din toate colțurile lumii venind în pelerinaj ca să se închine la Sanctitatea Sa Sfîntul Happy Meal, pentru a primi apoi sfînta împărtăşanie cu un cheeseburger şi o coca-cola.

Revenind la artista noastră – care iată, se pare că a înduplecat zeița celebritate să arunce şi către ea o privire – a fost întrebată ce dovezi are că ceea ce pretinde ea ar avea vreun sîmbure de adevăr. La care ea i-a invitat pur şi simplu pe toți cei curioşi să facă la fel.

Preiau şi eu invitația ei şi o dau – gratuit – mai departe.

(snoavă tragi-comică – tragic de nesănătoasă, comic de adevărată – preluată de la serioasa Xinhua, care la rîndul ei a copiat de la sacrosancta France Presse).

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

35 thoughts on “sanctitatea sa Happy Meal”