zero calorii, infinite probleme 5


logo_coca_cola_zero

Coca cola zero (barat)

Bei coca-cola zero? Atunci se prea poate să ai impresia că eşti, vorba reclamei-sufletul-comerțului, la dietă. Protejat(ă), carevasăzică, de maleficul zahăr.

E doar o impresie.

De fapt te afli în situația, inspirat descrisă de moşi-strămoşi, de “sărit din lac în puț”. Şi adevărul e că (aproape) ți-ai dori ca licoarea cu pricina să fi fost îndulcită (cu zahăr). Pentru că, în realitate, ea este edulcorată (cu … diverse).

Diversele sînt molecule-surori, toate fiice ale Chimiei, cu nume care mai de care mai apetisante: Zaharina, Sucraloza, Acesulfamia, Aspartamia, Neotamia şi Ciclamata (şi or mai fi şi altele, că e prolifică madam Chimia).

De ce sîntem cu toții înnebuniți după ele? Întîi şi-ntîi pentru că sînt dulci. Nespus de dulci. Iar mai apoi pentru că nu îngraşă. Cel puțin aşa ni se tot repetă. Şi nici nu stresează. Pasămite, pentru că nu deranjează pancreasul cu solicitări neruşinate de insulină. Cel puțin aşa se credea. Numai că …

Numai că, în bunul ei obicei, cruda realitate bate din nou cu succes filmul imaginației. Privit cu încetinitorul şi fără trucaje, ar fi cam aşa: de fiecare dată cînd ne edulcorăm viața cu zisele diverse, pancreasul primeşte alarma pentru dulce; drept pentru care, conştiincios, eliberează cu grăbire insulina în circulație ca să ne scape, încă o dată, de pocinogul hiperglicemiei; doar că, ce să vezi, la locul faptei zahăr (adevărat) ioc; aşa că insulina se răzbună pe zahărul existent deja în sînge (puțin, cîtă vreme noi bem, nu-i aşa, cola diet); ceea ce ne provoacă hipoglicemie, care ne declanşează senzația de foame şi ne stimulează acut nevoia de dulce (zahăr forte). Şi uite-aşa ajungem de ne aruncăm cu disperare pe calorii, deşi oficial noi sîntem la dietă.

Dar stai aşa, că filmul nostru are şi o continuare. Întocmai ca în povestea cu Petrică şi lupul, la un moment dat pancreasul, obosit şi confuzat de cererile nesubstanțiate, renunță. Şi nu mai oferă benevol ajutor (citeşte “insulină”) nici atunci cînd în sistem apare adevăratul răufăcător (recte zahărul). Iar de-aici să te ții acțiune!

34108-peppsi-diet-pepsi

Pepsi diet (cică)

Şi dac-ar fi doar problema ponderală. Dar nu, pentru că filmul nostru are multe episoade şi prezintă toate caracteristicile unei telenovele. Se vede treaba că artificialele noastre sînt pluripotente şi prin urmare capabile să ne “fericească” pe multiple planuri: diabet, boli de inimă, accidente vasculare cerebrale. Toate, vorba unei celebre reclame, “cu numai două calorii”.

Şi uite-aşa, prin grija minunatei noastre industrii alimentare (superbă cacofonie semantică), nici dieta nu mai e ce-a fost.

Iar încet-încet, nici noi.

 

(astăzi muza m-a vizitat prin bunăvoința CNN)

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

5 thoughts on “zero calorii, infinite probleme

  • arakelian

    cui apa nu-i mai place…… gaseste inlocuitor.

    De fapt, corpul se adapteaza la orice conditii de viata si alimentatie. Cu ceva pierdari datorate selectiei naturale, evident. Culmea, cunosc o familie cu alimentatie complet dezechilibrata, persoane ce nu mananca legume sau fructe (decat in pizza), copii cu probleme imunitare, infectii banale ducand la internari, si… sunt f. bine. Contra materialuli genetic slabut. Corpul s-a adaptat, a devenit mai luptator decat ma asteptam. Si cred ca ei au sansa de reusita.

    • doctorul Post author

      @ arakelian: aşa sîntem noi oamenii, ne plac tricourile cu inscripţii şi apa cu ceva în ea; lucrurile simple, curate, nu ne mai apelează … şi da, ne adaptăm pînă într-o bună zi, cînd ne înfingem … infecţiile repetate sînt doar semne, ele ne dau indicii despre ce va urma … doar dacă am şti să le citim … cele bune, sănătate;

      • arakelian

        nu stiu daca e regula…..mamaia mea a fost cu sanatate beton, nu o stiu racita, nu o stiu cu probleme. Si intr-o zi…
        Pe de alta parte, la peste 10 ani dupa ce a iesit pe usa oncologiei, avea grija (singura, aproape 80 ani) de 5 vaci. O forta a naturii, stiu.
        La fel, copil cu leucemie, a facut la 2 ani prima febra. 3 sapt. De la spital a ajuns la oncologie. Dupa tot tratamentul(de 2 ani), a mai avut raceli minore, fara sa fie nevoie de medicamentatie.

        Cancerul loveste cand nu te astepti, cu semne sau fara semne.

        • doctorul Post author

          @ arakelian: la bună revedere! dacă admitem faptul că totul are un sens, rămîne problema noastră dacă ne aşteptăm sau nu, dacă “vedem” semnele sau nu, pentru că ele sînt acolo pentru cine vrea (şi poate) să le vadă; părerea mea …