prospecte sută la sută
Pentru a ne menține sănătoşi (şi tineri şi frumoşi şi deştepți), noi oamenii am născocit de-a lungul timpului mii, poate chiar zeci de mii de medicamente. Pentru (mai) toate bolile şi condițiile medicale care se pot imagina.
România
hrana ca terapie
Însă doar la pachet cu aromele, culorile, sunetele, ambientul. Şi, cel mai important, cu zîmbete şi vorbă bună. Asta numesc eu terapie holistică.
toamna se numără doctorii
Se împlinesc astăzi, iată, trei luni de zile şi un pic peste o sută de articole de cînd am pornit acest blog. Răstimp în care am discutat despre cancer mai mult la modul general, dar în care am atins în cîteva rînduri şi unele aspecte practice. Unul dintre acestea a fost publicarea listei cu membrii Comisiei de Oncologie de pe lîngă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cea care aprobă dosarele de tratament pentru pacienții cu cancer din România.
ce se-ntîmplă, doctore? 18
Cortina se lăsa aşadar peste episodul trecut exact la momentul în care intrau în scenă doctorii. Dar care intrau nu ca să salveze ce mai era de salvat, ci ca să mai arunce şi ei o perdea de fum, atît cît să sporească şi mai mult confuzia şi să mai prelungească un pic agonia.
tutunul, plantă medic(in)ală 10
Se administrează prin inhalare (fum de țigară, trabuc, pipă, narghilea), prizare, sau mestecare. Activ sau pasiv. O dată, de două, de trei ori pe zi sau la nevoie, pe termen nedefinit. Se poate procura de la chioşcul de la colțul străzii (cu timbru) sau de la furnizorii ambulanți din piețe (fără timbru şi mult mai ieftin). Eventual gratis, la mîna a doua, prin vreun bar sau ceva. Cam aşa ar suna o recomandare (rețetă?) de la medic pentru un “tratament” cu tutun.
fum la mîna a doua
Întotdeauna va exista o cerere pentru lucrurile folosite, deoarece mereu vor fi oameni care vor găsi un uz pentru ceea ce vînd sau aruncă alții. Există maşini la mîna a doua, mobilă la mîna a doua, biciclete la mîna a doua, ba chiar şi – chiar dacă unii le-ar considera obiecte prea personale pentru o asemenea ipostază – haine la mîna a doua. Aceasta din urmă e valabilă mai ales pentru România, însă la ce te-ai putea aştepta de la o țară de mîna a doua, ca cea în care am fost anunțați de curînd că ne ducem zilele.
nici în gaură de şarpe 6
Nici acolo nu se vor mai putea ascunde. Cine anume? Vedem îndată. China este fără îndoială o țară mare. Asemuirea ei cu un dragon – animalul mitic preferat al poporului chinez – nu reprezintă, în opinia mea cel puțin, o exagerare prea mare. Prin comparație, România poate fi considerată – cu indulgență – o țară medie. Un fel de balaur, ca să rămînem pe tărîmul basmelor. Iar ca să mergem pînă la capătul exercițiului comparativ, Finlanda e fără doar şi poate o țară mică. Cam ca un şerpişor, aşa.
ştirea care rupe
Sau breaking news, mai pe englezeşte: Dragi cititori de bloguri, întrerupem preț de o postare monotonul nostru excurs despre cancer pentru a vă prezenta o proaspătă (azi a ieşit, azi v-o livrez şi eu) şi deosebit de interesantă ştire despre, ați ghicit, cancer.
despre cancer în România 2
Aş fi preferat să scriu un articol similar celui de ieri cu referire la țara nostră. În fond, americanii cu problemele lor, noi cu ale noastre.
Din păcate însă nu avem astfel de date. Pentru că în România nu există o colectare sistematică şi serioasă a datelor privind cancerul.
pacient în europa
Acum, că tot sîntem cetățeni europeni, e bine să ştim şi ce înseamnă asta, ca drepturi şi ca obligații. Cum de obligații ne lovim la tot pasul nu mai insist şi eu, aşa încît azi vom vorbi doar despre drepturi.
teoria ca teoria 2
Practica e cea care ne omoară, ca buni români ce sîntem.
Am simțit nevoia să fac o revenire la articolul de ieri în care prezentam cîteva elemente privind funcționarea Programului Național de Oncologie. Asta pentru că, deşi pe hîrtie totul arată frumos şi asigurător, în realitate lucrurile nu sînt nici pe departe aşa cum ar trebui şi cum ar fi dealtfel normal să fie într-o țară cu pretenții europene. Cam ca în zicala cu gardul şi cu leopardul.
despre comisia de oncologie 1
Ce este comisia de oncologie şi ce vrea ea? Să o luăm metodic.
În România bolnavii de cancer beneficiează de servicii gratuite de diagnostic şi tratament în cadrul unui Program Național de Oncologie, susținut de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aceste servicii sînt acordate la recomandarea unor doctori care aparțin mai multor specialități medicale – oncologi medicali, oncopediatri, hematologi, radioterapeuți şi chirurgi oncologi.