aspirina cea vitează
Apa caldă spală. Apa caldă cu săpun spală mai bine. Cam așa stă treaba și cu noua armă propusă recent pentru continuarea marelui război împotriva cancerului, nimeni alta decît … vechea aspirină.
Apa caldă spală. Apa caldă cu săpun spală mai bine. Cam așa stă treaba și cu noua armă propusă recent pentru continuarea marelui război împotriva cancerului, nimeni alta decît … vechea aspirină.
Cancerul de col are șanse mai mari de a fi vindecat atunci cînd este diagnosticat pe baza testului Babeș-Papanicolau, spun cercetătorii (nici nu mai are importanță care). Iar astfel se deschide un nou teren de luptă și discuții în contradictoriu privind utilitatea procesului de screening în cancer.
Circumcizia a fost, este și va rămîne o chestiune sensibilă. În primul rînd pentru aspectele religioase pe care le implică, dar nu neapărat în al doilea pentru cele etice. Respectiv, cum se poate justifica o intervenție mutilantă (tăierea unei părți a corpului) aplicată unui copil lipsit de discernămînt și fără putere de decizie, într-o situație care nu implică nici un risc patologic (îmbolnăvire) sau vital (deces)?
A scăpat (probabil) de-a lungul vieții din mai multe comploturi, războaie și alte calamități (mai mult sau mai puțin naturale) decît am considera noi astăzi normal. Doar pentru a ajunge – la venerabila, pentru acele vremuri, vîrstă de 40 spre 50 de ani – să moară de un banal cancer de prostată (cu tot cu metastaze osoase). E, oficial, “deținătorul” celui mai vechi cancer cunoscut în istorie.
Ei bine – și oarecum contrar a ceea ce se credea îndeobște – se pare că da. E vorba despre o mumie egipteană veche de 2.200 de ani căreia cercetători de la Universitatea Americană din Egipt i-au descoperit o tumoră. Care tumoră s-a dovedit a fi un cancer de prostată, posibila cauză de deces a bărbatului aflat undeva în jurul vîrstei de 40 de ani.
Care are prin urmare șanse tot mai mari ca, pînă la Marea Trecere, să rămînă acolo unde îi este locul. Testul anual (la americani) de depistare a cancerului de prostată (PSA – Prostate Specific Antigen, sau, în dulcele grai, Antigenul specific al prostatei) nu salvează vieți. Au demonstrat-o 76.000 de bărbați urmăriți între 10 și 13 ani pentru acest lucru.
Poate că arată bine, nu zic nu. Dar de făcut nu face bine. Iar asta nu o mai zic eu, ci niște cetățeni un pic mai bine pregătiți decît mine. Este vorba mai exact despre niște cercetători americani de la Universitatea din San Francisco, care au descoperit o interesantă legătură de cauzalitate între consumul de carne roșie și cancerul de prostată.
Revin asupra întîmplării cu prietenul al cărui tată s-a trezit peste noapte cu un diagnostic de cancer de prostată. Sînt cîteva lucruri simple pe care oamenii ar trebui să la facă. Și pe care aceștia de regulă nu le fac pentru că, cel mai adesea, nici măcar nu știu că le pot face. Iar aici vorbesc despre oamenii (bolnavi) în general și despre oamenii suspecți de, sau diagnosticați cu, un cancer în particular.
M-a căutat zilele trecute, destul de alarmat, un prieten de departe. Tatăl lui tocmai primise un diagnostic de cancer de prostată (într-o formulare dealtfel destul de laconică), iar chirurgul își pusese deja bisturiul deoparte pentru intervenția care “nu trebuia să mai întîrzie mai mult de cîteva zile”.
Zilele trecute media mioritică a fost inundată de (încă) o știre din ciclul “noi sîntem români”. “El e românul care a găsit un leac împotriva cancerului” titra – prin condeiul unei prea june, probabil – ditamai ziarul “Adevărul”. “Hait!”, mi-am zis, în timp ce știrea se revărsa înspre noi din toate canalele și ungherele de informare, punînd în alertă maximă cetățeni altfel extrem de pașnici.
Poate că nu le-a spus încă nimeni că screening-ul nu mai e la modă (cazul cancerului de sîn sau al celui de prostată). Sau poate că studiul lor era deja atît de avansat încît ar fi fost păcat să-l abandoneze. Cert e că zilele astea, în plină dezbatere mondială privind […]
Ceva extrem de important se întîmplă în ultima vreme în oncologie apropo de principiul – altfel deosebit de generos și de atractiv – al detectării precoce a cancerului. Depistarea agresivă a cancerului încă din stadiile inițiale ale acestuia – prin așa-numitele programe de screening – a fost unul dintre pilonii […]
Vă place ardeiul iute? Atunci e de bine, băieți! Se vede treaba că ardeiul iute e cea mai recentă preocupare a cercetătorilor (nici nu mai contează din ce țară). Iar respectivii cercetători au descoperit – într-un studiu recent pe șoareci (tot ei, săracii!) dar și pe celule prostatice umane afectate de […]
Știința de aia e știință, ca să le știe pe toate. Mîndră de ea și de ceea ce știe, a bătut din picior la un moment dat că musai să se facă screening pentru depistarea precoce a cancerului. De sîn pentru fetițe, de prostată pentru băieței. Și s-a făcut screening […]
Am stabilit deja – nu eu, ci alții mult mai bine pregătiți şi mai informați decît mine – că, printre altele, fumatul predispune la tot felul de forme de cancer. Printre care şi cancer de prostată. Te-ai aştepta ca, odată ce un fumător a fost diagnosticat cu cancer de prostată şi, în urma […]
Vitamina E face parte – aşa cum îi spune şi numele – dintr-un grup de amine vitale pentru noi oamenii. Amine fără de care, altfel spus, nu putem trăi. O judecată rapidă ne-ar putea conduce la concluzia că mai multă vitamină E înseamnă o viață mai lungă. Greşit, ne spun […]
Drept pentru care au decis să o trateze cu … indiferență. Mai exact, să nu o mai verifice periodic după o anumită vîrstă în speranța de a detecta cît mai de timpuriu un eventual cancer de prostată. Pentru că – au descoperit ei – cancerul de prostată evoluează de cele […]
Cînd vine vorba despre cancer stăm (din ce în ce mai) bine, se pare. Sau cel puțin pe aici prin Europa. Asta ne anunța cu destul entuziasm prin luna februarie a acestui an un grup de experți, după ce au răsfoit cu grijă prin date ale Organizației Mondiale a Sănătății. […]
Dacă tot a fost Ziua Mondială a Cancerului, am zis că ce-ar fi să mă uit un pic prin ziare, că de regulă la aşa zile importante mai apar lucruri care ne pot fi de vreun oareşce interes. Şi ce credeți c-am aflat? Păi, pentru început, numai lucruri bune. Bunăoară, cum că tot mai multe popoare din țări foste sărace, dar pornite mai nou cu avînt pe drumul dezvoltării economice, încep să se bucure de binefacerile progresului.
Mai multe mere. Dacă tot am adus ieri vorba despre ele, poate e cazul să ne aplecăm un pic asupra lor. Nu de alta, dar se pare că dintre toate fructele, mărul este cel care a influențat cel mai mult destinul omenirii.